Am încropit zama asta care imită minestronele italienesc, dorind să îmi umplu castronul cu vară şi sănătate.
Nu mai zic că mă tăia aşa o poftă de ceva acrişor şi consistent, ca să spele urmele de pălincă de cu seară, fiind împrejurarea că am primit o sticloanţă tocmai de la Baia Sprie, "orighinală" şi cu dop din cioclod de cucuruz, ca să îmi sărbătoresc începutul de penzie.
Şi cum m-am uitat lung în sticloanţă, până i-am văzut fundul, iaca- tă mi-am încropit fiertura de mahmureală cuvenită.
Nu- i aşa că vreţ reţeta şi voi? Cam stau pe gânduri dacă să vi- o dau ori ba, fiindcă dacă vă îndemn şi pe voi la demersul cu pălincă, îmi fac păcate greu de iertat, dar hai îmi calc pe suflet.
Mai întâi să aflăm că toate legumele sunt din producţie proprie culese din grădina mea ostenită, fasolea e proaspăt scoasă din păstăi iar roşile sunt neruşinat de pline de zaharuri dulci.
Deci:
o oală de trei litri
trei morcovi, un pătrunjel, un păstârnac, o ceapă, un ardei kapia încă verde, tăiate cubuleţe
legumele fierb dimpreună cu un litru de apă, sare, boabe de piper, o crenguţă de cimbru, două foi de dafin.
Adaug doi pumni de boabe de fasole scoase fragede din păstăi
Fierbe oala pe îndelete în timp ce eu storc două kile de roşii să fac bulion
Adaug bulionul în fiertură, mai pun o legătură de ţelină verde, două linguri de oţet de mere, două linguriţe de zahăr şi una de miere, clocotesc oala un sfert de ceas să se încorporeze bulionul.
Într-un castron pântecos aştern o pătură de pătrunjel verde tocat fin, torn zeama clocotită peste el şi aştern masa, alăturând crutoane de pâine prăjită în unt şi ce-a mai rămas din sticla cu pălincă (foarte puţin, îngrozitor de puţin, aşa că mai aduc şi cîta răchie din Banat, că doar sunt surori)
Şi în zece minute masa e goală, prietenii au bulion pe piept şi toată lumea râgâie italieneşte, profan şi de fericirea unei mâncări cu muc şi sfârc.
Parol !!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu