Ce ştii tu Veronico despre oalele de lut? Ca să fiarbă trebuie descântate...
Cine nu aude nu vede şi nu vorbeşte...asta-nseamnă că găteşte !
VERONICA MIHOC are şarmul ei aparte, chiar când este obosită.
Iulius umblă cu limba scoasă după un subiect baban.
Zamă de varză cu carne şi zăpadă pe şantier... chin adevărat
În schimb vara la grătar, tânjim...
Paharul gol dinaintea mea e pedeapsă că am fript prea puţină carne
Aşa căţel mâncăcios n-aţi mai văzut neam... parcă-i mai mare pe dinăuntru decât pe dinafară.
Lui Iulius i s-a aburit şi lentila şi sufletul...
Feriţi-vă de Veronica, nu e chiar ca în cântec...
Măcar ăsta nu dă înapoi... prinde Iulius curaj
Privind în viitor...cu stomacul gol
Voi vedeţi doar căzanul... dar sub masă, Uica ţine damigeana cu răchie
Mâncarea bună... îndeamnă la visare.
Dacă e fum e şi mâncare!
Hauuu! Nu mai termină uica ăsta o dată mâncarea, că suntem lihniţi...
Uica se laudă cum a cântat el la nuntă la Împăratul Verde
Noaptea pe fulgerătură, n-avem ce băga în gură!
Cu o floare nu se face primăvară, dar cu două în mod sigur!
Uica şuguieşte şi oalele fierb singure în cuină
Carne friptă şi cu turtă, asta-nsemnă om cu burtă!
Numa lucruri nesănătoase, dacă m-ar prinde Doctoru, mi-ar rupe junghetura
Ţara oalelor de lut...
Locu-n care am crescut.
Emisiunea IAMA-N BUCATE!
Bine că mi-or lăsat măcar sarea Veronico!
Ce se întâmplă după cinc sute de kilometri cu trenul şi patru sticle de vin SÂNGE DE TAUR!
