Şalău de şalău

DRAGII MEI, VĂ INVIT SĂ DAŢI CLICK PE LISTA MEA DE PRIETENI ŞI SĂ VĂ ÎNSCRIEŢI PE ACEST BLOG. Astfel veţi fi la curent cu toate năzdrăvăniile mele bucătăriceşti, vă veţi delecta cu muzică bună şi reţete inedite !
o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o-o
Peştele este un bun prieten al familiei noastre. Asta subliniind ideea că ne mâncăm prietenii în mod curent.
Că aşa e la modă.
Şi ieri a venit în vizită, tocmai de la dunăre de la Berzasca, un ŞALĂU de cinci kilograme, cu ochiul încă umed şi clar.
Era într-un sac de rafie udat cu apă de dunăre şi dădea din coadă ca un musafir cumsecade.
Nemţoaica l-a primit cu onorurile cuvenite, l-a servit cu... cu... să nu mint nu ştiu cu ce l-a servit, dar e clar că după ce l-a servit, nu mai dădea din coadă.
Eu unul, ca un cap de familie responsabil, l-am ajutat să se facă comod, dezbrăcându-l de fileuri care erau reci şi ude.
Mi-au ieşit în cap două kile de carne fermă, albă şi cu un uşor miros de mâl.
Căpăţâna, coada şi resturile cu franjuri de carne pe ele, au luat loc destul de comod într-o oală plină ochi cu apă şi pentru ca şalăul să nu se plictisească (nu avea loc suficient să înoate) i-am dat drept tovarăşi doi morcovi o ceapă, o căpăţână de ţelină, sare, dafin şi cimbru.
Şi aş aşezat oala în cel mai călduros loc din casă, adică pe aragaz. Două ceasuri a stat ea acolo, până am putut alege numai carnea din fiertură, iar oasele şi legumele terci au luat drumul castronului motanului nostru, Mutulică. Fiindcă şi mutulică se înebuneşte după peşte şi e singurul din casă care se descurcă cu oasele sale.
Şi carnea asta am pus-o în blender, cu un strop de zeamă de lămâie, două gălbenuşuri, sare, piper negru, şi câteva fileuri de anşoua pentru un gust mai putenic.
Un minut la turaţie maximă, un adaus de două linguri de smântână groasă de casă şi gata !
Mi-a ieşit o găletuşă de un kil de pastă cremoasă, mătăsoasă şi cu gust de rai. Asta mă ţine o săptămână la frigider să mai îmi închipui din când în când câte o gustare de pâine prăjită unsă, ce ceva măsline şi praz tăiat rondele şi muiat în sare şi piper.
E bine să ai prieteni şalăi, nu-i aşa ?
Dar ce s-a întâmplat cu fileurile?
O să vă spun mâine, Nemţoaica e în bucătărie şi se ocupă de ele, nici eu nu ştiu ce drăcovenie prepară, dar nu are ce să iasă, decât ceva bun.
Că şalăul e şalău.

ŞI NU UITAŢI !!!

Dacă doriţi o carte de la Uica Mihai, cu autograf bine înţeles, comandaţi la e-mail:
uica.mihai@gmail.com
Volumul are 128 de pagini şi este însoţit de un CD pe care găsiţi cartea în format electronic pentru tabletă, smartphone, kindle etc, precum şi încă o carte de bucate numită
REŢETE CU....
-10 EMISIUNI RADIOFONICE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN
-UN VOLUM DE POEZIE
-UN VOLUM DE PROZE NOSTALGICE ŞI SATIRICE
Preţul unui volum este de 28 lei inclusiv taxele poştale iar plata se face prin ramburs.
Vă rog să specificaţi în e-mail NUMELE INTEGRAL AL PERSOANEI CĂREIA ÎI ADRESEZ AUTOGRAFUL, ADRESA ŞI CODUL POŞTAL !

Şalău de şalău

Scurt şi cuprinzător, astăzi o să mă joc de-a grătarul, am un musafir drag pe Tibi Mocuţa de la Cluj. Şi pentru el o să fac peşte pe grătar. Am un şalău de 3 kilograme, pe care am să îl umplu cu pătrunjel, ţelină verde, unt şi mirodenii. Fript uşurel, o să stea lângă o strachină de cuş-cuş aromat cu costiţă afumată, lejer prăjită tot pe grătar şi de băut o să bem întâi o pălincă pe care o aduce Tibi, apoi un vin greu de Buziaş. Negru, aspru vinul ăsta trebuie făcut şpriţ.
Şi fraţii mei după noi potopul !!!

Dar de-a grătarul ştie oricine să se joace, aşa că mai bine vă dau o reţetă de peşte savant, trei feluri de mâncare dintr-un şalău ca cel pe care o să îl chinui eu pe grătar:

ŞALĂU CU SOS MEUNIERE

Trebuie să fii meşter cu cuţitul, ca să scoţi din şalău numai fileurile, fără strop de os. Şi fileurile astea, le tăvăleşti prin făină albă amestecată cu sare, piper şi cimbru ca să aibe un gust de prospătură, apoi le frigi în tigăiţă cu foarte puţin ulei, ca să prindă numai o crustă rumenă.

Apoi, să muţi fileurile într-o tavă unsă cu unt, razi caşcaval peste ele, ca să se îmbrace perfect peştele şi să nu se mai vadă sfârc din el, şi dai tava în cuptor la temperatură mare ca să se topească caşcavalul şi să se facă rumen.

Să scoţi peştele pe o farfurie, alături de nişte cartofi natur, totul presărat cu pătrunjel verde, iar lângă, să pui sosul meuniere pe care te învăţ să îl fabrici la minut.

Să amesteci o cană de maioneză cu o linguriţă de capere, un gogoşar marinat tăiat mărun-mărunt şi stors de zeamă, mai adaugi un sfert de cană de smântână proaspătă şi puţintică zeamă de lămâie (unii pun chiar mai multă, fiindcă peştele şi lămâia au oarece grad de rudenie deşi unul vine di napă iar alta din pom) şi seveşte la şalău.

Aşa mâncare de bună bate orice sushi şi orice tot marinăresc fie el şi făcut de un japonez cu Katana.

CARTOFI UMPLUŢI CU ŞALĂU

Dacă ai scos fileurile de şalău, ţi-a rămas şira spinării , coada şi căpăţâna, cu o grămadă de carne pe ele şi e păcat să le dai mâţei să le roadă.

Aşa că pune-le să fiarbă î napă cu sare şi un strop de zeamă de lămâie până toată carnea cade de pe oase.

Apoi o treci prin strecurătoare şi alegi toate oasele ca să nu rămână nici un fir.

Şi carnea asta culeasă, o toci bine cu satârul, o amesteci cu două ouă crude, puţină verdeaţă, puţin unt şi dregi cu sare, piper şi boia.

Apoi coci câţiva cartofi cu tot cu coajă, ca se facă moi.

Şi să îi tai în două pe lung şi să îi scobeşti ca să se facă bărcuţe pe care le umpli cu peştele tocat .

Iar bărcuţele astea se pun în tava unsă cu unt, şi se coc încetişor cam o jumătate de ceas la foc moale, adică 150 de grade.

Iar în farfurie îi serviţi tot cu sosul meuniere, dar stropiţi cu unt din belşug şi lângă cu o garnitură de morcovi fierţi.

Dar staţi că mai e ceva :

SUPĂ DE PEŞTE

Vi-a rămas zeama în care a fiert şalăul, nu-i aşa ?

Ei, mai puneţi-o o dată la fiert cu o ceapă întreagă în ea, câţiva morcovi, o rădăcină de pătrunjel şi o gulie, toate tăiate julien, mai dregeţi zeama cu sare, piper şi dafin, asezonaţi-o cu coajă de lămâie rasă şi puţină scorţişoară, dar nu multă, doar cât iei între buicele degetelor şi la urmă făceţi-i o faţă din boia dulce prăjită doar puţin şi turnaţi-o în farfurie peste nişte crutoane crocante prăjite în unt, cu legumele aburinde.

Şi iată cum aveţi un meniu complet dintr-un şalău, cu antreu, supă şi friptură.

ŞI poftă bună şi vă ţucă Uica Mihai