Scoverzi de pui

Să nu vă închipuiţi acuma că subiectul ar fi friptura de pui la cuptor, nu, nici vorbă. 

Deşi procedura aşa începe, e vorba de un fel de mâncare mai special pe care îl fac numai când am vreme să mă joc de-a bucătăreala, fiindcă preparaţiunea asta cere timp şi migală.

Dar mă simt îmboldit de fiecare dată să mă joc cu reţeta şi să scot ceva, să adaug altceva, să mai prefac gustul şi aroma, în aşa fel încât Nemţoaica de nevastă- mea să fie mereu surprinsă, fiindcă mor de dragul ei când o vâd cum îşi saltă srâncenele.

E un gest inimitabil, nici Stela Popescu ori Draga Olteanu nu o pot imita. He, he ! dar s-o vedeţi când se încruntă, altă poveste, dar în privinţa gătitului nu mi s-a întâmplat doar de câteva ori, şi asta departe de tot, în tinereţea mea zbuciumată.

Acum hai să vă dau reţeta:

SCOVERZI DE PUI

Luaţi câteva pulpe de pui, ori un pui întreg şi puneţi- l la copt într-o tavă, la foc mic , alături aşezând rădăcinoase de tot felul (morcov, păstârnac, pătrunjel, ţelină) ardei gras şi ceapă. Mai scăpaţi în tavă un căţel de usturoi, două foi de dafin şi ceva boabe de ienibahar, dar nu multe. Pudraţi totul cu sare şi piper, adăugaţi o sută de mililitri de vin alb şi zvâc ! în cuptor.

Un ceas şi jumătate trebuie să stea tava la foc moderat, până se înmoaie carnea pe care o tot întorci cu furculiţa şi e gata când pică de pe os şi prinde rumeneală. Nu adăuzga lichid să rămână în tavă numai zeama legumelor, zeama puiului şi grăsimea aurie.

Friptura asta o scoţi la aer şi o laşi un ceas să se răcească, apoi dezosezi toată carnea, o rupi în fâşiuţe potrivite, legumele le pasezi, adaugi câteva linguri de smântână zdravene, una de ulei de măsline, coaja de la o lămâie rasă, câteva gălbenuşuri de ou şi omogenizezi totul ca să îţi iasă o umplutură densă la care mai poţi adăuga câteva ciuperci crude, ori măsline despicate, sau sâmburi de nucă, ori bucăţele de afumătură, după cum îţi vine inspiraţia la moment. Potriveşti gustul cu sare piper şi un stropişor de coniac fin, că merge de minune şi gata cu partea uşoară.

Acum urmează să faci douăzeci de clătite aşa cum se fac ele, cu chin şi zvârlituri în tavan, să le umpli rol şi aşezate în cruciş să dodoloşeşti tava în care ai copt carnea de pui. Dar mai întâi pe fundul tăvii întocmeşti o podea din rondele de ardei gras şi rondele de praz (vezi că e vremea lui la recolta de toamnă) pe care o presari şi cu verdeaţă mărunţită din cuţit, iar peste clătite toarnă un sos alb închegat cu gălbenuşuri şi asezonat cu ce ţi-a mai rămas din umplutură şi dă-i tava la cuptor încă o dată, la 200 de grade pentru jumătate de ceas.

Nu îţi explic ce se întâmplă mai departe:

Sprâncene mirate !