DE ZIUA NAŢIONALĂ

HAI,ÎMBRACĂ-TE, ia-ţi haine groase pe tine, că mai o ţâră începe să fulguiască. Şi nu uita cardul, că ai nevoie de bani fiindcă mâine îi sărbătoarea naţională a românului. Şi fuguţa la piaţă, la alimentară, la market sau unde târguieşti tu de obicei şi umple-ţi coşniţa cu de toate, ale mâncării şi ale băuturii. Îţi dau voie să te petreci după cum ţi-e voia şi te iert de post, că doar n-o să fii să mânănci mâine cartofi copţi ori ciorbă de lobodă.
Ai nevoie de bucate unse şi neapărat vin fiert. Şi Dumnezeu te iartă, în bunătatea lui, că te ştie că eşti smerit şi cu suflet curat.
Aşa o să fac şi eu şi dacă nu mă credeţi, păcăliţi rămâneţi.
Mai întâi îmi fierb o oca de vin roşu cu sânge gros, ca să am pe toată ziua. Şi pun în oală boabe de piper negru, un ardei iute, câteva pliculeţe de ceai de fructe de pădure, un baton de scorţişoară, câteva cuişoare, o lâmâie tăiată în sferturi şi toate cojile de la portocalele pe care le-am mâncat la micul dejun. Iar zahăr nu prea mult că doar n-o să beau limonată.
Şi închin prima olcuţă într-u pomenirea moşilor mei care la 1 Decembrie au strigat că vor cu ţara şi au făptuit unirea. Iar cea de a doua olcuţă, mai vţrsând pe pământ un picure-- două, o beau pentru Taica Pătru şi Maica, duşi vremelnic dintre noi. Ei mă priveghează din ceruri şi prin ei mi se iartă toate păcatele.
Şi între timp pregătesc căzănelul cel de tuci cu fund gros în care va să fiarbă fasolea cu cârnaţi, fiindcă asta-i mâncarea de ziua naţională. Asta or gătit pe câmpia de la Alba Iulia logojenii şi caransebeşenii şi or dat la tot natul să mănânce.
Şi iaca aşa se face fasolea asta:
iei mai multe feluri de cârnaţi şi le tai ciuruc, adică în bucăţi de patru degete. Şi obligatoriu să ai şi o chrişcă de clisă afumată cu şoriciu ca pieliţa castanei pe care o tai aşijderea. Şi le pui să se frigă în tuci ca să lase grăsime şi must. Şi le scoţi deoparte cu linguroiul de lemn şi le pui în credenţ cu strajnică pază, ca să nu dea mâţa iama în bucături. Iar în untura aceea pui să se călească doi trei morcovi tăiaţi rondele, doi păstârnaci, doi pătrunjei, cinci cepe cât pumnul lui Pavel Chinezu şi sărezi şi aruncă şi o mână de piper boabe ca să se dinstuie şi el. Iar la urmă răstorni fasolea bine spălată şi înmuiată de cu seara. Şi pui apă cât să se acopere, foi de dafin, crenguţe de mărar uscat şi de cimbru. Laşi să fiarbă cât ai beut tu trei patru olcuţe de vin şi atunci, dacă fasolea e moale ca pufărul, pui în cazan mujdei de usturoi frecat, nişte hrean ras şi stins cu oţet de mere şi o prăjeală de făină albă ca să se închege fiertura. Şi îi dai obraz cu boia friptă şi arunci cârnaţii în fiertură şi mai dregi cu piper râşnit şi sare. Şi iese o bunătate de fasole iar cu vinul alături ţi se face sărbătoare în suflet mintenaş. Şi strigi şi tu TRĂIASCĂ 1 DECEMBRIE. Şi fasolea la cazan a bănăţanului.