Duminică seacă

 După logica Bănăţeanului cuvios, astăzi este Duminica de Zăpostît, ultima zi de frupt.

După logica stomacului meu păcătos, e o duminică seacă, în care îţi faci inventarul pivniţei şi şpaisului socotind cât provizion mai ai până să ieşi în primăvară.

Şi doamne, că sunt tare necăţit, am rezerve subţirele, a fost o iarnă grea şi o toamnă bolnavă, aşa că trebuie să mă legumesc şi să fiu econom la cele de-ale gurii.

Şi uite cum îmi încep duminica, seaca mea duminică, încropind două feluri, ba nu, trei de post, despre care vă învăţ pe şestache poate vă vor fi de trebuinţă şi de folosiinţă în cele şase săptămâni de reculegere şi abstinenţă.

Supă falsă

Să pui într-o oală înaltă un deget de ulei de măsline în care arunci o lingură rasă de boabe de piper, câteva boabe de coriandru, două foi de dafin şi trei căţei de usturoi. Şi când încep căţeii de usturoi să prindă obraz castaniu, scoţi cu paleta din oală tot ce poate fi scos, să rămână doar uleiul curat şi încins bine. Iar în el pui să se călească trei morcovi, doi pătrunjei, un păstârnac baban, toate tăiate toporăşte adică mai mari şi laşi rădăcinoasele să sfârâie, întorcându-le cu lingura de lemn. Când îşi schimbă legumele culoarea, torni peste ele doi litri de apă clocotită, adaugi o ceapă întreagă, potriveşti gustul de sare, mai pui în oală şi o crenguţă de cimbru uscat şi laşi să fiarbă la foc iute o jumătate de ceas. Nu mai trebuie acum decât să adaugi nişte bulion gros de casă şi gata. Ai o supă de bază în care poţi băga tăiţei, găluşte de gris ori ouă crude ca să se închege uşor cu gălbenuşul moale.

Ori poţi face ca mine, pui în blid felii reci de mămăligă pe care le-ai prăjit uşor în ulei de măsline şi torni supa fierbite deasupra. Mâncare simplă, ieftină şi de post, ca să nu cârtească gurile rele...

Iahnie de cartofi

Taie o drugă de praz babană în rondele fine, stropeşte-le cu ulei de măsline, sare, piper şi oregano şi pune-le în cratiţă să se rumenească. Vezi focul să fie iute şi mereu mereu să necăjeşti prazul cu lingura de lemn să îşi păstreze culoarea uniform. Şi trei minute să îl canoneşti apoi să adaugi cartofii tăiaţi potrivit, bine clătiţi şi trecuţi printr-un prosop de in ca să nu mai aibe umezeală. Şi puţină rumeneală să prindă cartofii iară-şi chinuindu-i apoi adaugi apă cât cuprinde, dafin, şi boi adulce.

Dai focul încet, te reculegi douăzci de minute şi gata. Cartofii trebuie să fie jumătate păstoşi, jumătate fermi, aici e secretul şi ştiinţa, să obţii două texturi în contrast şi să domine aroma de praz dulce.

Ce mai, are şi postul savoarea lui

Despre desertul ăsta ce să mai spun, o plăcintă de post cu aluat comun şi umplutură de mere cu zahăr şi scorţişoară, temă de casă pentru elevii de clasa a opta.

Ei, dar vedeţi voi, că am în cuină un diavol mic şi buimac de care nu scap? Şi mi-a adus drept adaos un mormal de şniţele din capac de pulpă, care se potrivesc.... of, of !!!

Doamne iartă-l pe Uica păcătosul şi pe cei ca dânsul !