Duminică paralelă

Ieri încă ţopăia prin ogradă, rodea cotoare de morcovi şi foi de varză, mustăcind şi clipind din ochii roşii ca cireşele.

Astăzi stă îmbucăţit pe planşeta mea de lucru, pregătit de un oarece savantlâc bucătăricesc.

Aţi ghicit, este un iepure alb cu ochii roşii, din rasa -habar nu am ce rasă- ( viu a avut cam opt kilograme, atât am plătit pe el) pe care o să-l gătesc în ciudă şi fără spor.

Nu am chef de mironoseala unui fel de mâncare din iepure, dar obligaţie e obligaţie, deşi mă simt paralel în duminica asta.

Dar de voie de nevoie, după ce beau ceva ţuici cu personalitate am să purced să îl transform pe domnul iepure într-o mâncare scăzută la cuptor. Şi fiindcă vă ştiu curioşi, iaca mă împărtăşesc cu voi ca să deveniţi la rândul vostru paraleli.

Iepurele tăiat în bucăţi potrivite ca pentru o porţie se unge cu jumătate de pachet de unt pe care l-am frământat cu sare, piper şi pătrunjel verde până a devenit omogen şi fluid.

Într-o tavă încăpătoare aştern creguţe de nuc curăţate de coajă, groase de un deget şi aşezate mai des astfel încât carnea să nu atingă tava de loc.

Mai pun în tavă o linguriţă de boabe de muştar, o foaie de dafin, o crenguţă de cimbru uscat şi cu lărgământ, boabe de piper verde.

Torn apă rece, mai adaug o lingură de unt şi dau tava la cuptor la 170 de grade pentru ceva mai mult de un ceas.

Friptura vine întoarsă şi muncită des, ca să se coacă uniform şi atenţie lichidul din tavă să nu scadă prea mult.

Când friptura e rumenă iar carnea stă să cadă de pe os, o scot la odihnit într-un vas de Jena cu capac şi adun cu grijă sosul din tavă într-o soteuză. 

Aveţi grijă sosul, deşi plin de aromă, este puţin amărui de la crenguţele de nuc aşa că adăugăm o linguriţă de zahăr, trei de muştar, trei de smântână, un strop de vin alb dulce, zeama de la o jumătate de lămâie şi încă puţin unt. Reducem sosul să devină catifea voalată şi la urmă îi mai dregem gustul din sare şi piper.

Iar drept garnitură sotăm în unt câţiva morcovi babani tăiaţi cubuleţe şi stinşi cu supă de oase, niscaiva cartofi natur şi neapărat trebuie să încropim şi o salată, fie de sfeclă, fie de spanac stropit cu vinegretă, că a început vremea lui şi costă doar şapte lei kilu în Market.

Şi paralel, paralel, dar avem un fel de mâncare trăznet.