Supă de păstârnac

Pot spune că e supa mea preferată, dar din cauză de pensie mică şi preţ mare la păstârnac, o fac destul de rar.

Dar astăzi, în piaţă la noi la Buziaş, pe o ploaie măruntă şi călduţă oarecum, un moş cu pălăria înfundată peste sprâncene, se grăbea să îşi strângă taraba cu grenţaiuguri şi tocmindu-mă olteneşte cu el, i-am cumpărat cu cinci lei tot păstârnacul, numai drugălăi groşi cât mâna, cu pielea curaţă şi aromă de rai. Aşa că am încropit supa mea de suflet şi vă dau şi vouă reţeta:

Curăţă şi toacă fin un kilogram de păstârnac, două măciulii de praz, o rădăcină de pătrunjel, o legătură de pătrunjel verde , una de ţelină şi pune-le să fiarbă dimpreună în supă din oase de pui (eu am întodeauna o sticlă de doi litri în frigider). Asezonează cu sare, piper şi puţin oregano.
Căleşte în unt o lingură de făină albă, toarnă peste legumele care au fiert precum şi câteva polonice de zeamă de la fierbere.
Bagă rapid blenderul în supă şi blenderuieşte cu har şi dar să faci supa pastă nu prea groasă şi nici prea subţire, ci taman numai bună să nu lipească de liingură dar nici să nu curgă.
Şi pune în blid, stropeşte cu aşchii de unt, să ai pâine prăjită şi să nu te opreşti până vezi funul oalei iar burta ţi-a ajuns cât toba.