Se simte bine deşi încă e în cămaşa de forţă.
De la blegomazin are ochii mici ca de viezure şi se bâlbâie când vorbeşte.
Primul lucru m-a întrebat dacă mai sunt cârnaţi în cămară şi cât vin burgund a mai rămas.
L-am liniştit şi i-am dat să mănânce. I-am făcut o cremă de ciuperci, mâncărică uşoară ca pentru bolnavi şi un şniţel de urzici.
A mâncat aproape tot iar resturile mi-a spus să le las pe geam.
Cică pentru extratereştrii...
Vă dau şi vouă reţetele felurilor de mâncare, fiindcă m-a pus dracul să îi promit că o să scriu postări.
Dar prima dată i-am făcut curăţenie pe masa de lucru, să vădeţi cum arată. Tastatura e toată arsă de la ţigări şi plină de scrum, are pete mari de vin şi de magiu, iar pe monitor erau lipite o grămadă de bileţele Post It cu însemnări. O oră am frecat la toate periferiile, până le-am făcut bec.
Că doar nu de pomană mi se spune Nemţoaica.
Cremă de ciuperci
Două spinări de pui, un morcov, un păstârnac un pătrunjel, jumătate de kilogram de ciuperci. Sare, pipere, nucşoară, dafin.
Fierbeţi spinările, zarzavaturile şi mirodeniile pentru a obţine o supă limpede pe care o strecuraţi.
În ea fierbeţi ciupercile până se înmoaie bine.
Le pasaţi cu blenderul, adăugaţi smântână şi gata. Simplu curat, gustos.
Şniţel de urzici
Fierbeţi trei mâini bune de urzici în apă cu sare şi oţet.
Stoarceţi-le bine, tocaţi-le mărunt-mărunt, stoarceţi-le din nou.
Amestecaţi-le cu ou crud, făină albă, sare, piper, cimbru.
Formaţi un şniţel gros de un cenimetru şi lat de o palmă (de-a lui Uica nu de a mea) tăvăliţi-l prin făină, ou bătut şi pesmet. Prăjiţi-l în ulei la foc iute.
Se serveşte natur ori cu un sos alb, preferabil de mărar.
După ce a mâncat, Uica m-a rugat să îi citesc ceva ca să poată adormi.
Şi cum m-am molipsit şi eu de cărţile de la
i-am citit câteva pagini din
I-a plăcut atât de mult că a adormit după primele trei pagini.
Aşa că l-am lăsat şi mă duc acasă să termin cartea, e de-a dreptul fascinantă. Srisă alert, cu vână, şi colaratură de limbaj cât cuprinde. Exact în stilul prozelor pe care le scrie Uica.
Mâine o să vă mai spun cum se simte.
Noroc bun !
Un comentariu:
pai,Uico,daca le povestesc alor mei de tine,ma baga si pe mine in camasa de forta !!! pupu-te si pe tine si pe nemtoaica,ca te grijeste bine.
Trimiteți un comentariu