Mâncător de carne Uica Mihai, a fost convertit (era să spun pervertit) în anul 2012 în mâncător de orez, de un bucătar japonez stabilit în Cluj și așezat acolo temeinic cu familie, restaurant și ucenici rafinați.
Am gătit împreună în tigaia uriașă alături de Ciprian Tătaru, Adi Hădean, Neag Adrian și Radu Zărnescu, improvizând un pilaf cu carne de porc și legume și de acolo a venit clic-ul care a dus la japonizarea mea.
Oshi m-a invitat să gust din sushi preparat de el (am mâncat ca spartul de fapt) și m-a luat trei zile ucenic să învăț mai ales cum se prepară orezul. Și de aunci frateeee... mănânc zilnic orez de aproape mi s-au făcut ochii oblici. Sushi fac mai rar dar orez fiert am tot timpul în frigider și îl consum la temperatura camerei doar asezonat cu sare, piper, nucușoară și niscaiva ulei de măsline, la gustarea de la ora 5.
Nu mai spun că de trei ori pe săptămână comit câte un pilaf cu oarece am la îndemână și diversitatea rețetelor care acceptă orezul ca pe o componentă principală este uimitoare.
Și astăzi, după ce am înfulecat jumătate din ce vedeți în oala specială pentru fiert paste și orez (o găsiți cu 90 de lei pe internet și e tare practică) m-am gândit să vă corup și pe voi, prieteni ai mei ca să fim egali și să avem toți ochii oblici !!!
Fierbe o cană de orez în trei căni de supă de legume sau de carne, ai grijă să nu îl răsfierbi că se face terci, stoarce-l de zeamă pune-l într- un castron așa fierbinte cum e, toarnă peste el un sfert de cană de arahide date prin râșniță, asezonează după gust cu ulei de măsline, sos de soia, sare, piper și fulgi de ardei iute.
Mănâncă-l drept fel principal așa fierbinte și cu abur, ori servește-l garnitură la pește prăjit, carne de vită, ori cu ciupercuțe trase la tigaie în unt.
Foarte bine merge să îl folosești drept pat pentru niște ouă ochiuri moi sau nu mai zic ce minune este dacă pui deasupra niște cărnați rumeniți cetișor în tigaie și ai lângă și murături care pișcă la limbă și fac poftă de un vinișor sec cu strălucire de miere în sufletul lui
Aici aveți un scurt videoclip ca să îl cunoașteți pe precenul meu japonez.
Am gătit împreună în tigaia uriașă alături de Ciprian Tătaru, Adi Hădean, Neag Adrian și Radu Zărnescu, improvizând un pilaf cu carne de porc și legume și de acolo a venit clic-ul care a dus la japonizarea mea.
Oshi m-a invitat să gust din sushi preparat de el (am mâncat ca spartul de fapt) și m-a luat trei zile ucenic să învăț mai ales cum se prepară orezul. Și de aunci frateeee... mănânc zilnic orez de aproape mi s-au făcut ochii oblici. Sushi fac mai rar dar orez fiert am tot timpul în frigider și îl consum la temperatura camerei doar asezonat cu sare, piper, nucușoară și niscaiva ulei de măsline, la gustarea de la ora 5.
Nu mai spun că de trei ori pe săptămână comit câte un pilaf cu oarece am la îndemână și diversitatea rețetelor care acceptă orezul ca pe o componentă principală este uimitoare.
Și astăzi, după ce am înfulecat jumătate din ce vedeți în oala specială pentru fiert paste și orez (o găsiți cu 90 de lei pe internet și e tare practică) m-am gândit să vă corup și pe voi, prieteni ai mei ca să fim egali și să avem toți ochii oblici !!!
OREZ CU ARAHIDE
Fierbe o cană de orez în trei căni de supă de legume sau de carne, ai grijă să nu îl răsfierbi că se face terci, stoarce-l de zeamă pune-l într- un castron așa fierbinte cum e, toarnă peste el un sfert de cană de arahide date prin râșniță, asezonează după gust cu ulei de măsline, sos de soia, sare, piper și fulgi de ardei iute.
Mănâncă-l drept fel principal așa fierbinte și cu abur, ori servește-l garnitură la pește prăjit, carne de vită, ori cu ciupercuțe trase la tigaie în unt.
Foarte bine merge să îl folosești drept pat pentru niște ouă ochiuri moi sau nu mai zic ce minune este dacă pui deasupra niște cărnați rumeniți cetișor în tigaie și ai lângă și murături care pișcă la limbă și fac poftă de un vinișor sec cu strălucire de miere în sufletul lui
Aici aveți un scurt videoclip ca să îl cunoașteți pe precenul meu japonez.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu