3.01.2015

Duminica brează

Lăcrimează cerul de parcă ar boci, o ploaie ţârâită îmi astupă duminica şi mă simt cal breaz învârtindu-mă prin bucătărie.
Pe masă stă tolănit un crap de 7 kile, pe care l-am agonisit ieri din piaţă- ştiu că nu e dezlegare la peşte dar pofta e mare fraţilor iar ispita şi mai şi- şi m-a costat exact în cap o sută de lei, după ce am ostenit tocmindu-mă cu precupeaţa, o babă rea de gură şi de muscă, pe care am înduplecat-o numai folosindu-mi toate armele secrete.
Acum crapul, curăţat de solzi, spintecat şi cu ochiul brumat, aşteaptă să îm pun mintea cu el.
Şi mi- o voi pune, am să îl gătesc pre dânsul în două feluri, prefăcându-l într-un aperitiv care poate ţine loc şi de o cină uşoară şi un fel principal mai migălos, cu multe ingrediente, pe care acum între anotimpuri când încă nu s-a lăsat de iarnă şi nici nu s-a crăpat de primăvară, le scot de prin congelator pe unele iar pe altele le târguiesc de prin galantare, că tot a trebuit să mă duc la Profi să târguiesc una alta, oprindu- mă şi la o cafea cu prietenii, că doar duminica mă preumblu şi eu prin târg să mai aflu ce şi cum, să mă laud, să mă dau rotund şi să mă prefac a fi cal breaz.
Şi iaca- tă mai jos, vă dau şi vouă reţetele să vă dedulciţi:

CRAP RASOl

Într-un vas adânc  şi încăpător pune un  strat de legume rădăcinoase întregi (morcov, pătrunjel, păstârnac), doar curăţate de coajă, câteva tullpini de praz şi rondele groase de ceapă albă,  toarnă apă cât să cuprindă , adaugă sare, piper boabe, boabe de muştar, foaie de dafin şi dă-i la fiert un sfert de ceas.
Redu focul la minim, aşează peste legume peştele tăiat în bucăţi potrivite pentru o porţie, completează lichidul cu un pahar de vin alb sec, ori chiar două, pune capac peste oală , redu focul la minim şi lasă să fiarbă încet până carnea crapului începe să se desprindă de pe oase.
Trage oala la o parte şi lasă peştele să se răcească în zeama lui.
Se serveşte rece,  însoţit de sosuri potrivite (remoulad,  unt clarifiat frecat cu zeamă de lămâie, capere) având alături legumele fierte, reîncălzite în unt şi stropite cu mujdei de usturoi, ori scordolea.
Poate fi gătit în acest fel orice peşte mare cu carne albă sau roşie, dar mai ales somnul şi ştiuca.


GHIVECI DE CRAP

Căleşte pe rand în ulei mult următoarele legume, în proporţii egale: ceapă, praz, morcov, pătrunjel, păstârnac, varză albă. Legumele să fie tăiate egal în bucăţele cât sfârcul degetului şi asezonate doar cu sare.
Fierbe în apă cu sare mazăre, fasole verde, fasole uscată, apoi strecoară-le şi răceşte-le brusc în apă cu gheaţă.

Amestecă toate legumele într-o tavă încăpătoare, pune deasupra felile de crap bine curăţat, toarnă deasupra bullion proaspăt din roşii stoarse prin presă, adaugă foi de dafin şi boabe de piper şi dă-i tava la cuptor la foc moale, până începe să clocotească bulionul uşurel. Întoarce bucăţile de crap de pe o parte pe alta, şi mai lasă tava în cuptor  zece minute. Serveşte fierbinte cu piure de cartofi ori orez natur. Şi vin mânăstiresc, bineînţeles.

2.28.2015

Adio Iarnă

Cred că v-aţi prins, poza e de anul trecut, dar n-o trece mult şi s-o adeveri. 
La noi la Buziaş e drept că cerul e înorat, aerul încărcat de umezeală, dar sunt douăsprezece grade afară şi mugurii în corcoduşii mei (am opt, chipoşi şi dătători de rod nebun ) stau gata- gata să pleznească.
E vremea să ne luăm uşurel adio  de la iarnă, Nemţoaica mi-a scos deja garderoba de primăvară din dulapuri şi a ascuns paltoanele cele lungi şi grele. Trec la jachete şi pantaloni în culori deschise, că doar musai să fiu vizibil de la distanţă. E a naibii de ea, tot cu ochii pe mine, simte că începe să îmi înflorească sângele fierbinte şi să îmi alerge ochii după fuste scurte. Iar în bucătărie ce să spun, bucate de primăvară şi vă învăţ şi pe voi ce să gătiţi ca să nu poftiţi.

Chiftele de urzici cu soia şi sos alb

Fierbe o poală de urzici, stoarce-le toacă-le mărunt şi pune-le într-un vas încăpător. 
Fierbe într-o cană de lapte de soia o jumătate de cană de gris amestecând încontinuu ca să nu se prindă, să nu facă cocoloaşe şi să aibe o consistenţă cât mai densă.
Amestecă urzicile cu grisul fiert în proporţie de 3 măsuri de urzici, 1 măsură de gris.
Adaugă şi două cepe mari tăiate fin, călite în ulei şi drese la gust cu sare, piper, boia şi cimbru.
Amestecă bine maiaua aceasta, potrivindu-i gustul cu puţin sos de soia, piper, boia iute.
Formează chiftele potrivite şi frige-le la foc iute, să prindă doar crustă rumenă iar în mijloc să rămână păstoase.
Aşează-le pe o tavă şi dă-le la cuptorul preîncălzit la 170 de grade pentru un sfert de ceas.
Separat fă un sos alb din ulei de porumb, făină, supă de legume, iar la final, pune usturoi bătut bine în mojar.
Chiftelele se servesc napate cu sos, alături de o salată verde stropită cu vinegretă , ori cu ultimii castraveţi acrii din butoi.

Mere umplute cu cocos şi banane

Scobeşte miezul de la 6 mere descăpăcite, clăteşte-le în apă cu zeamă de lămâie şi lasă-le să se scurgă cu gura în jos.
Miezul merelor se toacă fin, şi se trage la tigaie cu puţin caramel, vin roşu, zeamă de compot de vişine ori cireşe adăugând la final scorţişoară şi două cuişoare. Obiectivul este să obţinem un sos dens, cu bucăţi de mere sticloase încorporate.
În blender punem două banane, o canitate egală de cocos ras, zahăr pudră şi puţin coniac de calitate.
Pasăm fructele şi umplem merele adăugând după gust şi o mână de stafide ori nuci tăvălite cu sucitorul.
Merele se dau la cuptor să se înmoaie şi să se rumenească şi se servesc napate cu sos. Se poate adăuga lîngă şi ceva îngheţată, ori iaurt cu fructe.

2.27.2015

Năut şi sfeclă

Hai mai departe cu bucatele de post, astăzi încercăm o combinaţie puţin mai neobişnuită, molipsind fiind eu de năut şi de gustul său fantastic, din vremea în care lucram în Spania şi fierbeam leguma asta în oale pântecoase pentru mâncarea tradiţională a ibericilor, Cocido, o zeamă trei în unu, unde alături de boabe de năut şi rădăcinoase, fierbeau cârnaţi, slănină afumată, carne proaspătă de curcan, porc şi vită, sângerete gros cât ruda de la căruţă, totul aromat cu pimenton şi sare de mare.
Astăzi găsim năut în magazine la 12 lei kilogramul, aşa că vă recomand să vă luaţi un provizion de post şi să îmi urmaţi reţeta.

Cremă de năut

Pune la înmuiat peste noapte jumătate de kilogram de năut, apoi scurge apa rămasă, limpezeşte-l bine sub jet de apă rece şi aşează-l să fiarbă două ceasuri la foc potrivit, în apă multă, dreasă cu sare, boabe de piper şi o frunză de dafin.
Scurge năutul bine, pune-l în blender şi adaugă pulpa unui fruct de avocado care va ţine loc de unt, trei linguri de bulion gros, doi ardei copţi (se găsesc gata marinaţi în borcane la orice supermarket) mai adaugă un vârf de cuţit de piper râşnit, unul de coriandru râşnit, unul de seminţe de muştar râşnit şi potriveşte gustul din sare.
Cu blenderul la turaţie mare, omogenizează compoziţia adăugând prin picurare ulei de măsline până pasta primeşte consistenţa unei maioneze şi are un luciu mătăsos.
Această combinaţie aminteşte într-un fel de fasolea bătută, dar are un gust mai subtil şi mai rafinat, iar în privinţa preţului este foarte convenabilă, cu 20 de lei poţi obţine 12 porţii sănătoase.
Iar deasupra fă-i o prăjeală de ceapă albă, ori ceapă roşie, ori cel mai elegant, praz tăiat bastonaşe.

Salată de sfeclă rusească

Fă un mujdei pisat bine dintr- o căpăţână de usturoi înecat într-o cană de apă cu sare şi piper, adaugă şi o lingură cu vârf de hrean ras, o lingură rasă de zahăr şi lasă acest lichid să se macereze câteva ceasuri, apoi strecoară-l prin strecurătoarea fină de ceai.
Rade sfecla crudă sub formă de tăiţei fini, pudreaz-o cu sare şi piper, amestec-o cu grijă pentru omogenizare dar fără a zdrobi fibra ei şi las-o să adaste jumătate de ceas.
Urmează acum să o îmbăiezi în mujdeiul strecurat, să mai adaugi şi un strop de ulei şi unul de oţet şi dacă stă sfecla acolo zece minute o poţi scoate drept garnitură la năut, ori o poţi mânca aşa cu pâine prăjită ori crutoane trase la tigaie.

2.26.2015

Maioneză de post şi fasole cu aimpren

Bineînţeles că îm privinţa mâncării nu ţin un post habotnic, nu am pretenţia că urmez într-u totul prescripţiile clasice, dar mă păstrez pe o linie de mijloc, nici abuz, nici abstinenţă. 
Dar totuşi anumite reţete, care întâmplător nu conţin ingrediente de origine animală îmi sunt pe plac şi le consum fie că e post fie că nu.
Aşa se întâmplă cu fasolea pe care o iubesc încă din copilărie precum şi această maioneză de post pe care o "fabric" adeseori şi o consum în amestec cu diverese, ori de multe ori, întinsă pe pâine cu un toping de legume marinate ori legume proaspete. Şi trebuie să mărturisesc, de multe ori întind pe felia de pâine maioneza iar deasupra aşez făşii de carne fiartă ori jambon, că tare bine merg împreună.

Maioneză de pufuleţi

Pune în blendere un pachet de pufuleţi din comerţ, toarnă peste el 100ml de apă şi la viteza maximă, transformă totul într-o pastă.
Dă-i blenderul la viteza cea mai mică şi începe să adaugi prin picurare, treptat, 100 ml. de ulei, preferabil ulei de porumb.
Vei observa că maioneza creşte frumos, se îmbăţoşează şi prinde luciu de mătase. La final adaugă puţin piper alb, zeamă de lămâie (cam o linguriţă) şi muştar dulce (tot o linguriţă).
Şi gata maioneza, bună de folosit în orice reţetă în locul maionezei cu ou !

Fasole cu aimpren

Jumătate de kilogram de fasole boabe care a stat la înmuiat peste noapte, se spală bine se pune să fiarbă cu apă cât să acopere la foc iute, adăugând o lingură rasă de sare grunjoasă, o linguriţă de boabe de piper, două foi de dafin şi o crenguţă de mărar uscat.
Într-o tigaie, căleşte două cepe, un morcov, un pătrunjel şi un păsturnac, toate tăiate foarte fin. Drege gustul cu sare şi piper şi când toate legumele prind luciu sticlos, adaugă-le în oala cu fasole şi lasă-le să fiarbă dimpreună până boabele de fasole sunt perfect de moi. Ai gijă ca din când în când să completezi apa evaporată, dat numai cu apă fierbinte, pentru a nu opri oala din clocot.
La final, prăjeşte într-o tigaie cu ulei, două linguri de făină albă, ca să prindă uşoară rumeneală, mai adaugă şi o lingură rasă de boia dulce, trage tigaia de pe foc şi încorporează boiaua, cu grijă ca să nu se ardă, apoi toarnă această prăjeală în oală, şi clocoteşte încă cinci minute, amestecând cu lingura de lemn astfel ca făina să se desfacă. 
La final adaugă o cană de mujdei subţiat cu apă după gust, şi serveşte fasolea dreasă cu pătrunjel proaspăt tocat.


2.25.2015

Sarmale şi mălai

Sarmale de post

-Prăjeşte în tigaie cu foarte puţin ulei şi amestecând încontinuu 200g. sâmburi de nucă, până încep să degaje aromă (2-3 minute).
-Zdrobeşte nucile cu sucitorul de tăiţei călcându-le bine.
- Procedează la fel cu 200 de grame de arahide decojite
- Căleşte 200g. de ceapă tocată fin cu o lingură de ulei, sare, piper, puţin cimbru uscat.
- Amestecă nucile, arahidele, ceapa călită, adaugă un măr ras pe răzătoarea cu găuri mari, o lingură cu vârf de pastă de bulion, câţi va ardei copţi marinaţi tocaţi fin de tot (se găsesc la Auchan sau Profi în borcane de 830 ml.) 300g. orez spălat şi lăsat la umflat jumătate de ceas în apă călduţă, potriveşte gustul din sare, piper, cimbru.
-Umple sarmalele.
- Pe fundul cratiţei aşază beţe de mărar uscat, şi câteva feliuţe de hrean,, foi de varză acră, aşază sarmalele lăsând la mijloc un gol pe care îl umpli cu varză tocată, mai intercalezi foi de dafin şi un băţ de cimbru uscat (nu prea mult) acoperi cu alte foi de varză, torni apă cât să cuprindă şi pui oala să fiarbă la foc moale 2 ceasuri.
- La final poţi adăuga bulion şi dai oala la cuptor un sfert de ceas.

Notă:

- poţi folosi pentru umplutură foarte bine şi vinete rase pe răzătoarea cu ochiuri mari, sărate, lăsate să se scurgă în sită, clătite şi apoi doar puţin trase la tigaie cu ulei de măsline. Dau gust foarte bun, eu folosesc acest adaos şi la sarmalele de carne.

Pită de mălai

Opăreşte jumătate de kilogram de mălai grisat cu 600 de ml. de apă încălzită la 60- 70 de grade.
Amestecă bine compoziţia până se absoarbe  lichidul, iar mălaiul se umflă.
În compoziţia răcită la temperatura mâinii, pune 250 de grame de făină albă proaspăt cernută, 50 de grame de drojdie proaspătă sfărâmată în pumn, o lingură rasă de sare, trei linguri rase de zahăr, cinci linguri de ulei, piper, cimbru, boia dulce după gust. Amestecă bine compoziţia cu lingura de lemn adăugând apă călduţă în cantităţi mici până obţineţi un aluat  puţin mai gros decât cel de clătite.
Adăugaţi şi o conservă de boabe de porumb bine stoarse de zeamă şi încorporaţi amestecând de jos în sus.
Ungeţi o tavă încăpătoare cu ulei, tapetaţi-o cu făină albă şi turnaţi uşor compoziţia.
Coacerea se face în două etape.
Etapa I- cuptorul se preîncălzeşte la 70 de grade celsius şi se lasă tava la dospit timp de 20 de minute.
Etapa II- se măreşte temperatura cuptorului la 210 grade celsius şi se coace mălaiul până prinde obraz rumen- aproape de culoarea castanei.
În acest moment se unge suprafaţa mălaiului cu făină desfăcută în apă rece în aşa fel încât să constituie deasupra o pojghiţă. Se mai coace mălaiul 5- 10 minute până şi stratul de făină albă se rumeneşte.
Mălaiul se scoate din tavă, se înveleşte în prosoape de bucătărie şi se lasă acoperit să năduşească şi să se răcească două ceasuri.

RUGĂMINTE PERSONALĂ
Lăsaţi-mi pe blog comentarii despre reţetele publicate, despre ce aţi dori să găsiţi în reţete, cum a decurs experienţa gătind după reţetele mele, ba chiar sugestii şi reţete proprii.
Aceste comentarii mă vor ajuta să fiu mai eficient şi mai aproape de voi.
MULŢUMESC !!!

2.24.2015

Uleiuri şi oţeturi aromate

Multora dintre noi bucatele de post li se par terne şi lipsite de gust, poate că şi din cauză că folosim doar ocazional şi în cantităţi nesemnificative mirodeniile  în special cele de grădină, care dau arome nebănuite preparatelor de bucătărie şi compensează într-un fel sărăcia de componente, absenţa produselor de origine animală cu care suntem obişnuiţi.
Putem face ca o farfurie săracă, de post, să se bucure de acelaşi gust bogat ca farfuria din zilele de dulce? Da, există o mulţime de trucuri bucătăriceşti şi astăzi am să vă învăţ, cum puteţi să vă îmbunătăţind reţetele folosind
ULEIURI ŞI OŢETURI AROMATE

1. Pune într-o sticlă de jumătate de litru o linguriţă de boabe de piper, un fir de busuioc uscat, un fir de cimbru uscat, câteva făşiuţe de ardei iute şi toarnă peste ele ulei  încălzit până la 70-80 de grade. Lasă-l la macerat 3 zile şi foloseşte-l la salate şi la dinstuirea legumelor.
2. Zdrobeşte cu ciocanul de şniţele pe planşetă, un pumn de măsline negre din saramură, astfel încât să spargi şi sâmburii. Pune măslinele într-o sticlă de jumătatate de litru, adaugă un sfert de linguriţă de oregano uscat, o linguriţă de boabe de piper şi câţiva câţei de usturoi tăiaţi felii. Toarnă deasupra ulei înfierbântat la 70-80 de grade şi lasă la macerat.
3. Pune într-o sticlă de jumătate de litru o linguriţă de boabe de piper, o linguriţă de capere, un fir de rozmarin un fir de cimbru uscat , trei foi de dafin şi toarnă peste ele ulei  încălzit până la 70-80 de grade. Lasă-l la macerat 3 zile şi foloseşte-l la salate şi la dinstuirea legumelor.

1. Într-o sticlă de jumătate de litru pune căţei de usturoi, fâşiuţe mărunte de coajă de lămâie, mărar uscat şi toarnă deasupra oţet înfierbântat la 70-80 de grade.
2. Într-o sticlă de jumătate de litru pune toate verdeţurile de grădină pe care le ai la îndemână, o linguriţă de boabe de piper, o linguriţă de sare şi trei de zahăr, toarnă deasupra oţet înfierbântat la 70- 80 de grade.
3.  Într-o sticlă de jumătate de litru pune câteva foi de dafin, două pliculeţe de ceai de fructe de pădure , toarnă deasupra oţet înfierbântat la 70- 80 de grade.
Spor la treabă !!!

RUGĂMINTE PERSONALĂ
Lăsaţi-mi pe blog comentarii despre reţetele publicate, despre ce aţi dori să găsiţi în reţete, cum a decurs experienţa gătind după reţetele mele, ba chiar sugestii şi reţete proprii.
Aceste comentarii mă vor ajuta să fiu mai eficient şi mai aproape de voi.
MULŢUMESC !!!

2.23.2015

Chimen şi urzici- reţete de post 1

Postul Pastelui tine 7 saptamani, incepe dupa Duminica izgonirii lui Adam din rai si se incheie in Sambata Mare. Anul acesta Postul Pastelui incepe pe 23 februarie. Postul Pastelui a fost instituit in cinstea Patimilor si Invierii Mantuitorului Iisus Hristos, prin care noi am fost mantuiti, si nu reprezinta doar abtinere de la anumite alimente, ci inseamna si indreptare sufleteasca prin spovedanie si fapte bune. 

'Postul Mare este un eveniment spiritual in viata noastra, o perioada de pregatire deosebita. Este mare nu doar prin lungime, ci este mare tocmai prin importanta sa deosebita. Postul, in aceasta perioada, ne ofera bucuria de a trai impreuna cu Hristos, pornind intai de la cainta ta, pentru ca Postul Mare trezeste in noi acea tristete evlavioasa, acea tristete potolita, acea blanda tristete. Postul de bucate cu postul de pacate este o lupta impotriva diavolului, impotriva satanei, lupta care aduce biruinta. Cel mai important lucru este ca sa simtim o izbanda, sa simtim ca intr-adevar postul este pentru noi o jertfa plina de bucurie. 


Supă de chimen cu clătite sărate

Curăţă un morcov, un pătrunjel, un păstârnac şi o ceapă.
Taie-le mărunt, ca zarurile de table.
Căleşte-le în ulei la foc iute, adaugă sare, piper boabe şi două linguri de chimen, mai lasă pe foc două minute.
Toarnă peste legume 2 litri de apă clocotită.
Lasă să fiarbă un sfert de ceas.
Fă câteva clătite din: 200g făină albă cernută, un pahar de apă minerală, sare, piper, boia dulce, oregano, potrivind gustul astfel ca să îţi iasă clătite picante, puţin mai groase decât cele obişnuite.
Strecoară supa prin sita fină, dă-i legumele prin blender, încorporează-le din nou în supă şi mai clocoteşte 3 minute, potrivind gustul final cu sare, piper şi oregano.
Taie clătitele în făşii groase de un deget, aşează-le într-un castron pântecos, mai pune şi o legătură zdravănă de pătrunjel tocat mărunt şi toarnă deasupra supa fierbinte.
Facultativ, mai puteţi picura deasupra sos de soia şi ulei de măsline extravirgin, pentru un gust mai rafinat.

Musaca de orez cu urzici

Curăţă şi spală bine o poală de urzici, aşează-le într-o oală adâncă şi toarnă peste ele apă clocotită cât să le acopere. 
Pune capac şi lasă urzicile acolo un sfert de ceas.
Fierbe douăzeci de minute un sfert de kilogram de orez cu bob rotund în apă cu sare, lasă-l la umflat un sfert de ceas, apoi limpezeşte-l cu apă rece ca să scapi de excesul de amidon.
Urzicile se strecoară, se toacă la cuţit pe un fund de lemn, şi se amestecă într-un castron cu trei linguri de ulei de măsline, trei linguri de bulion, o mână de ciupercuţe din conservă, fâşii de gogoşar marinat şi o mână de fulgi de porumb, se potriveşte gustul din sare şi piper, adăugând şi puţin coriandru pisat.
Se unge o tavă cu ulei, se aşează un strat de orez pudrat cu piper şi sare, apoi un strat de urzici, iar la final din nou orez.
Se dă tava la cuptor 30 de minute la 200 de grade Celsius.
Separat pregătim un sos de roşii clasic care se serveşte alături de musacaua tăiată în pătrate şi servită pe farfurii fierbinţi având alături şi o salată de ceapă verde cu ridichi timpurii.

RUGĂMINTE PERSONALĂ
Lăsaţi-mi pe blog comentarii despre reţetele publicate, despre ce aţi dori să găsiţi în reţete, cum a decurs experienţa gătind după reţetele mele, ba chiar sugestii şi reţete proprii.
Aceste comentarii mă vor ajuta să fiu mai eficient şi mai aproape de voi.
MULŢUMESC !!!

DULCE GRAIUL BĂNĂŢEAN

Vineri 20 februarie 2015, întâlnire memorabilă a SCRIITORILOR ÎN GRAI BĂNĂŢEAN, la Timişoara în sala de cenaclu Orizon.
A luat fiinţă cu această ocazie  Cenaclul de literatură dialectală din Banat, condu de profesorul Viorel Boldureanu.

2.22.2015

Duminică seacă

 După logica Bănăţeanului cuvios, astăzi este Duminica de Zăpostît, ultima zi de frupt.
După logica stomacului meu păcătos, e o duminică seacă, în care îţi faci inventarul pivniţei şi şpaisului socotind cât provizion mai ai până să ieşi în primăvară.
Şi doamne, că sunt tare necăţit, am rezerve subţirele, a fost o iarnă grea şi o toamnă bolnavă, aşa că trebuie să mă legumesc şi să fiu econom la cele de-ale gurii.
Şi uite cum îmi încep duminica, seaca mea duminică, încropind două feluri, ba nu, trei de post, despre care vă învăţ pe şestache poate vă vor fi de trebuinţă şi de folosiinţă în cele şase săptămâni de reculegere şi abstinenţă.

Supă falsă


Să pui într-o oală înaltă un deget de ulei de măsline în care arunci o lingură rasă de boabe de piper, câteva boabe de coriandru, două foi de dafin şi trei căţei de usturoi. Şi când încep căţeii de usturoi să prindă obraz castaniu, scoţi cu paleta din oală tot ce poate fi scos, să rămână doar uleiul curat şi încins bine. Iar în el pui să se călească trei morcovi, doi pătrunjei, un păstârnac baban, toate tăiate toporăşte adică mai mari şi laşi rădăcinoasele să sfârâie, întorcându-le cu lingura de lemn. Când îşi schimbă legumele culoarea, torni peste ele doi litri de apă clocotită, adaugi o ceapă întreagă, potriveşti gustul de sare, mai pui în oală şi o crenguţă de cimbru uscat şi laşi să fiarbă la foc iute o jumătate de ceas. Nu mai trebuie acum decât să adaugi nişte bulion gros de casă şi gata. Ai o supă de bază în care poţi băga tăiţei, găluşte de gris ori ouă crude ca să se închege uşor cu gălbenuşul moale.
Ori poţi face ca mine, pui în blid felii reci de mămăligă pe care le-ai prăjit uşor în ulei de măsline şi torni supa fierbite deasupra. Mâncare simplă, ieftină şi de post, ca să nu cârtească gurile rele...

Iahnie de cartofi


Taie o drugă de praz babană în rondele fine, stropeşte-le cu ulei de măsline, sare, piper şi oregano şi pune-le în cratiţă să se rumenească. Vezi focul să fie iute şi mereu mereu să necăjeşti prazul cu lingura de lemn să îşi păstreze culoarea uniform. Şi trei minute să îl canoneşti apoi să adaugi cartofii tăiaţi potrivit, bine clătiţi şi trecuţi printr-un prosop de in ca să nu mai aibe umezeală. Şi puţină rumeneală să prindă cartofii iară-şi chinuindu-i apoi adaugi apă cât cuprinde, dafin, şi boi adulce.
Dai focul încet, te reculegi douăzci de minute şi gata. Cartofii trebuie să fie jumătate păstoşi, jumătate fermi, aici e secretul şi ştiinţa, să obţii două texturi în contrast şi să domine aroma de praz dulce.
Ce mai, are şi postul savoarea lui


Despre desertul ăsta ce să mai spun, o plăcintă de post cu aluat comun şi umplutură de mere cu zahăr şi scorţişoară, temă de casă pentru elevii de clasa a opta.

Ei, dar vedeţi voi, că am în cuină un diavol mic şi buimac de care nu scap? Şi mi-a adus drept adaos un mormal de şniţele din capac de pulpă, care se potrivesc.... of, of !!!
Doamne iartă-l pe Uica păcătosul şi pe cei ca dânsul !







2.19.2015

Iepuriţa din joben

Un prestidigitator profesionist scoate cât ai clipi din joben un iepure.
Eu, amator cu caş la gură, nu am reuşită să scot decât iepuriţa asta, care nici măcar nu-i bună de gătit. Ori mi-e jobenul decalibrat, ori am eu în cap numai drăcării.
Lăsând gluma la o parte, poza asta este de la SALTIMBACIADA 2014 din Lugoj, un loc în care m-am simţit tare bine şi unde am de gând să mă duc şi anul ăsta.
Şi ca să revenim la joben, am scos din el o reţetă fermecată de supă japoneză faimoasa Ramen, despre care se scrie, se vorbeşte şi mai ales se bârfeşte. De origine chinezească şi împrumutată de japonezi în timpul marii crize de după al doilea mondial, Ramen a devenit un simbol culinar al Ţării Soarelui- răsare la această oră existând în Japonia peste 200.000 de localuri care servesc exclusiv această supă aromată şi revigorantă.
Iar eu, după ce am săpat prin restaurante, cărţi de bucate, arhive vii şi alte locuri, mi-am creeat propria reţetă pe care acum vi-o dau şi vouă.

RAMEN A LA UICA MIHAI

Să iei o spinare de raţă  cu tot cu aripi, o spinare de gâscă cu tot cu târtiţă, o spinare de găină cu tot cu aripi, două aripi de curcan (toate astea se găsesc în congelator la Auchan) să le ungi cu sos de soia amestecat bine cu ulei de susan şi să le pui într-o tavă să le tragi în cuptor la foc iute până prin o crustă rumenă.
Apoi să le pui să fiarbă dimpreună cu un sfert de cap de porc (partea cu falca inferioară, fără rât), o bucată de rasol de vită bătrână şi o bucată de cotlet de porc cu tot cu os şi şorici, în apă cât să le acopere şi mai o palmă deasupra, la foc moale fără să adaugi nici sare nici alte mirodenii.
Zeama asta trabuie să fiarbă patru ceasuri bune sau chiar mai mult depinde de calitatea cărnii, apoi să adaugi albitură (pătrunjel , păstârnac) morcovi întregi şi două trei tulpini de praz tăiat în bucăţi mari.
După un ceas zeama asta se strecoară şi gata ai supa ramen. Acum drege-o la gust cu sare, mai ceva sos de soia şi piper roşu.
Din cărnurile fierte scoate cotletul şi taie-l felii de jumate de deget scoţând osul, desprinde carnea de pe capul de porc îndepărtând şoriciul, la fel alege şi carnea de vită în fâşii.

Tăiţeii pentru Ramen (îi vezi în fotografie şi se găsesc de cumpărat la orice magazin Profi sub marca Rolton)
se opăresc doar cu un polonic de supă fierbinte, apoi se aşează într-un bol încăpător (în japonia are un litru) desupra se presară câteva ciuperci uscate (gălbiori ori bureţi de fag) se aşează delicat bucăţi de carne de porc şi de vită, o jumătate sau chiar două jumătăţi de ou fiert (grijă să fie cleios) şi nişte codiţe de ceapă verde tocate mărunt, ori creson, ori solzişori de praz crud.
Acum toarnă supa în clocot peste tăiţei, încet, cu grijă să nu agitaţi conţinutul , mai stropeşte cu sos de soia, ulei de susan, puţin coriandru pisat şi gata. Iar din resturile de carne de pasăre, faci o pastetă dată prin blender, pe care amestec-o cu cu o salată verde tăiată fâşii,, câteva linguri de maioneză, un strop de coniac, condimente cât mai puternice şi unge-o pe felii de pâine neagră.
Şi gata !!!
Fotografie împrumutată de la chefkoch.de

健 康 管 理
(POFTĂ MARE)

2.16.2015

Buletin meteo

Trăim asupriţi de un Buletin Meteo care a luat-o razna.
La mine, la Buziaş, ba se face primăvară, ba nu, fără ca ghioceii ăştia nătângi pe care i-am găsit pe malul Timişului să bage în seamă prognozele televizate.
Tableta îmi spune că la ora asta afară sunt 9 grade la umbră şi aşa e, mă scald într-un aer parfumat în grădină (astăzi am de gând să mă apuc de revizuit GRĂDINA DE PLASTIC - http://uicamihai.blogspot.ro/search/label/Gr%C4%83dina%20de%20plastic-%20episodul%20I


în aşa fel încât din martie să o bag în priză) şi văd că şi narcisele (am câteva sute) scot timid frunzite ca două degete din pământ.
Sunt fericit, m-am săturat de negură, de zăpadă şi de căratul lemnelor cu târna pentru hulpava de teracotă.
Şi în cinstea primăverii ce vine pâş- pâş, vă regalez astăzi cu o reţetă în ton, şi anume o salată de spanac mai deosebită. Piaţa ascos de toate pe tarabe din solarii, preţurile nu sunt mari aşa că, să îi dăm bătaie.
SALATĂ DE SPANAC

Jumătate de kilogram de spanac , bine spălat şi zvântat se aşează într-un castron pântecos. Se presară deasupra rondele foarte fin tăiate de ridichii, morcov ras precum şi bastonaşe de ceapă verde, tăiate fir de păr. Totul după ochi şi după poftă.
Sosul este unul mai simandicos: prăjiţi cam o sută de grame de costiţă afumată tăiată zaruri mici, într-o tigaie stropită doar cu un strop de ulei de măsline, adăugaţi la final un strop de unt, un pahar de supă de legume, un strop de oţet de mere, sare, piper, o linguriţă de sos de soia, iar la sfârşit, după ce acest sos a dat un clocot, adăugaţi zeama de la o lămâie. 
Turnaţi peseste salată sosul fierbinte, omogenizaţi cu paleta pentru salată şi serviţi pe felii de pâine prăjită în ulei de măsline, adăugând alături şi feliuţe de telemea prospătă.
Poftă mare !!!

2.14.2015

Moare cu curechi

M-a cuprins febra bucatelor de post, chit că astăzi sunt MOŞII DE PIFTIE  ŞI SE CUVINE SĂ AI PE MASĂ AŞEZATE PIFTII GALBENE DE GRĂSIME, SARMALE BINE ÎNDESATE ÎN FOILE LOR CU CARNE ŞI PROASPĂTĂ ŞI AFUMATĂ ŞI COLIVĂ DIN GRÂU CURAT FIERT ÎN LAPTE CU MIERE ŞI SCORŢIŞOARĂ, eu iaca- tă atipic şi sucit cum bine mă ştiţi, m-am apucat să îmi fierb o moare de curechi, străvezie şi de post la care m-am gândit să vă dau reţeta în avans ca să o aveţi la îndemână de după optezeprezece a lui februar încolo. Şi vă mai spun înainte de a purcede la treabă, că dacă are mâini de aur, bucătarul poate face şi bucatele de post să fie închinăciune stomacului şi rugăciune de mulţumire către bunul Dumnezeu care a făcut toate roadele pământului.

MOARE DE CURECHI

Să iei o chită de pătrunjel, una de ţelină, una de mărar şi câteva fire de leuştean din congelator, mai o linguriţă vârfuită de boabe de piper, una de seminţe de măra, ceva sare închipuind un gust şi pe toate să le opăreşti într-un vas adânc, cu doi litri de zeamă de varză clocotită.
Iar în altă oală pune să se călească cu trei linguri de ulei, două cepe mari, un gogoşar scos din marinată, doi morcovi, un pătrunjel, un păstârnac, un sfert de ţelină şi o gulie mare, din aceea cu coaja roşie. Şi toate legumele să fie tăiate mărunt ca zarurile de table şi să le osteneşti în oală cu limgura de lemn ca să prindă rumeneală uniformă. Adaugă acum o căpăţână de varză acră tăiată făşii ca degetul , toarnă doi litri de apă clocotită peste şi lasă să fiarbă zeama cam un ceas, să se înmoaie curechile. Atunci ar fi momentul să torni şi zeama de varză strecurată prin sita fină şi să adaugi o poală de cartofi curăţaţi de coajă şi lăsaţi aşa întregi, dar bagă de seamă să fie cartofi mici, puţin mai mărişori decât nuca.
Şi oala o mai laşi să fiarbă un sfert de ceas şi gata.
Tipăreşti în tuci o mămăligă fierbinte, vârtoasă şi cu aromă de pocăinţă, pui strachina de ciorbă lângă însoţind- o şi cu nişte ardei iuţi şi of- of-of, ce patimi stomacului tău îi dai , că parcă nici n-ar fi post.

2.13.2015

Pateu de post

Şi dacă tot am luat-o pe calea bucatelor de post, nu atât din convingere ci mai mult de gura lumii, am pornit să fac de bună- voie şi nesilit de nimeni- şi să încropesc o străchioară de pateu vegetal, impropriu spus pateu că ăla te duce cu gândul la ficat, la slănină, la puţină carne macră, ci aşa o pastetă care să aducă a pateu.
Mai ales că de la emisiunea de ieri mi-a rămas materie primă şi nu a trebuit să ostenesc prea mult. Şi mi-a ieşit fraţii mei o nebunie de pastetă pe care am şi comparat- o cu pateul vegetal din comerţ şi vă dau cuvântul meu bucătăricesc că îl bate pe acela cu mii de ani lumină. Şi nefiind secretos şi zgârcioman de felul meu iaca- tă vă dau şi vouă reţeta, că numai mâine nu-i poimâine şi începe să bată Postul Mare la uşă.
Înainte de a scrie postarea asta, am halit două coltuce zdravene de jimblă prospătă unsă cu pasteta asta şi acum cu o mână sciu şi cu una beau o halbă de bere. Adică două, dar pe rând....

Pateu vegetal

Căleşte un praz tăiat mărunt, împreună cu un ardei gras, în ulei de măsline.
Pune să se opărească o pungă de soia granulat (200g.) cu jumătate de litru de supă de rădăcinoase şi lasă la înăbuşit şi umflat o jumătate de ceas.
Amestecă granulele de soia bine stoarse cu două sute de grame de arahide decojite, prazul şi ardeiul călit, potriveşte un gust din sare, piper, cimbru şi boia, şi dă-i şi munceşte încropeala asta cu blenderul la turaţie maximă. Mai adaugă şi zeama de la o jumătate de lămâie şi 50 de mililitri de ulei de măsline picurat încet.
Când pasta prinde luciu şi are textură fină, e gata. Pune-o pe pâine proaspătă ori prăjită şi dă-i fălci, mai muşcând din când în când dintr-un castravete acru ori un ardei umplut cu varză. Ai un post mai bun decât slasta.

2.12.2015

Postul în avanpremieră

Ce-o vrea Uica ăsta să spună cu încropelile astea bucătăriceşti ?
Că nu mai înţeleg nimic, masa plină cu nuiele, cu momele cu şosele...
Ptui !!! că îmi trebuie un obiectiv mare cât un panonoramic de la Mall ca să pot .... ce dracu să mai pot ?
Uica, în momentul în care se apucă de gătit se transformă din înger în diavol.
De fapt i se văd corniţele şi în vremurile liniştite când stă senin să cureţe un morcov ori un de-ăla alb, cum îi zice... cum îi zice... prăz târnac, ori pras tarnjel... în tot cazul ceva care creşte în pământ şi nu are USB ori tuchscreen şi nici nu funcţionează cu wireless ori bluetooth.... mă rog chestii de alea insipide ! 


Ei Iulius, vezi-ţi tu de cameră, că Uica te ignoră, nu îţi aduci aminte de câte ori te-a sucălit că îţi vâri lentila în tigaia lui şi îi strici gustul sosului?
O fi el nebun da nici aşa să dea rasol la mâncare.
Eu am încredere în el, păi nu m-a convins să mănânc broaşte, melci şi... chiar mâncare de post, fără carne?
O să vezi că învârte el ceva, cu nuiele cu momele, cu sarapnele...
Că dacă nu şi mă lasă flămândă la sfârşit de emisiune, îi tai raţia de răchie pe următorul sezon.


Bine Vera, pe răspunderea ta... eu îmi aduc aminte că o dată l-ai lăsat să gătească o găină fiartă în smoală şi la sfârşit nu mai ştiai dacă suntem la masă ori pe autostradă.
Şi mai o dată  a fript un peşte pe radiatorul de la maşină şi noaptea îmi venea să schimb vitezele în somn chit că eu nu am carnet de conducere.
Fă ce crezi dar presimt că astăzi plecăm de la filmare flămânzi...

Dar n-a fost să fie cu bosumfleală, am gătit tip top şi vă dau reţeta:
MERE UMPLUTE- REŢETA DE POST
Şase mere scobite, stropite cu suc de lămâie amestecate cu suc de portocale şi umplute cu:
100 de grame de nucă de cocos amestecată cu 100 de grame de zahăr pudră 100 de grame de stafide, 50 de grame de nuci prăjite la tigăiţă, totul opărit cu 250 mililitri de lapte de soia şi aromat cu vanilie şi coaă de lămâie.Deasupra drept toping feliuţe de banane natur. Aşezate într-o tavă peste un grilaj făcut din nuieluşe de răchită şi cu puţină apă ca să se aburească.
La final, servite cu un sos de fructe din miezul scobit al merelor, un pahar de vin Marsala, şi compot de ananas. Bunătate din Rai !!!

MUSACA NECONVENŢIONALĂ
În tava asta e o musaca pe cale să devină victimă ...
Un strat de paste făinoase gătite al dente, un strat de spanac tras la tigaie în margaină, ulei de măsline şi usturoi din belşug, un strat de soia granulată opărită în supă de legume, amestecată cu rădăcionase şi cepă călite lejer, un strat de rondele de praz iar la final încă un strat de paste făinoase.


Serivite fierbinţi, cu un sos de roşii simplu (bulion gros, oţet de mere, apă, sare, piper, dafin, oregano şi zahăr) fac legătura dintre iarnă şi primăvară, dintre slastă şi post.


Ultimul comentariu a lui Iulius:
Bestial Uica ăsta, merită conservat pe vecie ....

2.11.2015

Gatind miercurea

În credințele și folclorul românesc apare ca o sfântă bătrână (Neamț), slabă și necajită (lași), îmbrăcată în alb (Vaslui), sau dimpotrivă, dezbrăcată și despletită (Suceava). Locuința ei s-ar afla în cer (Falciu), în pustiu (Tecuci), în păduri (Botoșani, Vaslui), în chilii (Tutova, Botoșani) sau în palate mari (Neamt). Se preocupa de hrana animalelor salbatice, iar când apare în vis vindecă bolnavii (Vaslui). Animalele născute în ziua de miercuri se numeau Miercan, Miercana.
În ziua Sfintei Miercuri nu se făceau nunți, nu se mergea în pețit, erau interzise petrecerile și distracțiile. Mai multe miercuri de peste an aveau statut de sărbători: Miezul Paresimilor, Miercurea Strâmbă.
Dintre zilele lucrătoare, miercurea este considerată o zi curată și binefăcătoare, prielnică muncilor în afara casei (semănat, arat, cosit).
Despre persoanele născute miercurea se spune că sunt active și puternic ancorate în realitate, loiale, dar și intolerante.
Na, după poliloghia asta de introducere, vreau să mărturisesc dragilor, cu mâna pe suflet, că ziua de Miercuri este ziua cea mai înghesuită a sptămânii. Cel puţin pentru mine.
Fiind zi de piaţă, primesc ordin de la Nemţoaică să mă duc să umplu coşniţa cu trufandale, să târguiesc cărnăraie, brânzoveneli şi ovo-lacto, că dacă o lăsăm pe sfârşit de săptămână ne trezim cu preţuri mai mari, buluc de lume la târg, pe când miercurea totul este iefte-iefte-iefteior şi la îndemână.
Şi mai apoi am de gătit să ne ajungă pe trei zile, ca să nu ne mai bătem capul cu datoria sfântă faţă de stomac.
Aşa că mă sufulc, aprind focurile, tai, hărtănesc, coc, frig, prăjesc şi îl umplu pe bietul frigider până la ghiftuială.
Şi iată astăzi ce am de făcut:
- O supă de roşii cu tăiţei de casă- morcov pătrunjel, păstârnac ceapă, clocotite, un litru de bulion de casă, boabe de piper, dafin, sare, zahăr şi pătrunjel verde deasupra. Tăiţeii sunt tagliatele de Băneasa.
- Fasole bătută- juma de kil de fasole fiartă, jumate de pachet de unt, trei linguri de bulion, legumele scoase din supa de roşii, sare, piper, cimbru, puţin chimion râşnit, totul blenderizat până se face pastă cu luciu şi lucire de catifea- oglindă
- Musaca de dovlecei cu carne de porc- dovlecei tăiaţi felii, copţi pe plită, îşiraţi în tavă, acoperiţi cu un strat de carne tocată de porc amestecată cu ouă, verdeaţă, un polonic  de bulion, sare, piper, cimbru, totul acoperit cu alt rând de dovlecei copţi, napat cu bulion bătut cu smântână şi dat la cuptor
- Tocană de porc- doi praji căliţi, amestecaţi cu pulpă de porc tăiată bucăţi, o lingură de pastă de ardei, un polonic de bulion, usturoi pisat, dafin, oregano, sare, piper.
- Roşii umplute cu couscous- cous cous călit în unt, stins cu supă de roşii, vârât în roşii scobite, napate în tavă cu suc de roşii , asezonat cu sare, piper, zahăr, dafin dat la cuptor să se semi- coacă roşiile iar sosul să se îngroaşe.
Şi cam atât. Observaţi că dominanta gătitului meu de astăzi este roşia în toate formele ei.
E semn că avem pofte primăvăratice şi că am excedent de suc de roşii şi bulion gros în cămară. 
În rest, Miercure liniştită !!! 

2.07.2015

Piftie în duminica ostenită

Ce mama ei de iarnă, dă-o în fericire că nu se mai hotărăşte o dată dacă vine sau dacă pleacă.
După neşte zile înflorite de primăvară aproape, de au dat nebune urzicile să îşi scoată capul din glie, a venit o nemernică de zăpadă şi trebuie să fac naveta între garaj şi teracotă cu coşniţa de tăpligi de fag.
Mâine, mi-a dictat Nemţoaica, am de făcut ţăndări cu toporul, pentru aprins focul, să îmi ajungă pe o săptămână. Nu contează că e duminică, Nemţoaica a fost dură şi căpăţânoasă, dacă nu mă conformesc, mă taie din raţia de rachiu şi mă aşează dospit pe vin slab din trăgulă. Aşa că o să-i fac pe voie, că doar e perechea mea de voie de nevoie... mai mult de nevoie.
Şi astăzi mi-a mai făcut una, s-a trezit tam nisam că i se lasă să mănânce cotoroage, adică piftii şi m-a băgat în priză de am plecat amiazăzi, cu paltonul tras peste pijamauă şi numai de mirul lumii în papuci fără ciorapi, să târguiesc cele trebuincioase.
Dar cum cred că a dat boala piftiilor în tot Buziaşul, nu am reuşit să agonisesc decât patru urechi de porc, ce e drept frumoase, dar atât şi nimic mai mult.
Aşa că, spart la mână am luat o spată de porc cu şorici şiu os dulce şi mi-am scos din ea bucăţi potrivite pentru cotoroage, carne dulce, macră şi cu saft, că iarna asta cere.
Şi am frecat urecile porcului cu o perie de paie înmuiată în sare grunjoasă şi apă caldă, le-am meremetisit, le- am ferchezuit, după aceea le-am pus în oala minune şi am turnat peste ele doi litri de apă clocotită, închizând repede capacul.
Iar bucăţile de spată le-am pus să clocotoească abia- abia, cu apă cât să acopere, mai împreunând o ceapă întreagă, o căpăţână de usturoi nedezbrăcată de foile lui, o cupă de boabe de piper şi cinci foi de dafin.
Carnea a stat un ceas să cadă de pe os şi să îşi înmoaie şoriciul, apoi am hăcuit-o bucăţele şi am lăsat-o să se răcească. Iar zeama ei am înpreunat-o cu zeama în care stăteau urechile de porc şi le-am fiet dimpreună un ceas, mai adăugând sare, o rădăcină de pătrunjel şi una de păstârnac.
Urechile acelea moi, la urmă, le-am tăiat făşiuţe, le-am împreunat cu spata îmbucăţită, le-am pudrat cu un amestec de chimion râşnit, boabe de muştar şi oregano uscat bine fărâmiţat, le-am aşezat în patru castroane pântecoase şi am turnat peste ele zama strălucind de grăsime, fără să o mai strecor ori să o degresez.
Şi iaca-tă, i-am făcut pe voie Nemţoaicei, are cotoroage mâine dumincă, iar pe mine mă aşteaptă, trudnic, căratul lemnelor cu coşniţa şi făcutul surcelelor cu toporişca.
Du-te mă iarnă, că mi s-a pus pe suflet de tine...

2.06.2015

Găluşte dulci

Ţi se face poftă de ceva dulce nu? că viaţa asta poate fi uneori aşa de amară.... bunăoară după o ţuicăreală din aia optimă, când ai văzut fundul damigenei la spartul târgului şi ţi-e lene să cobori în pivniţă să o umpli la loc.
Ori când constaţi că nu ştiu cum naiba în iarna asta m-am îngrăşat opt kilograme... deşi ştiu cum naiba, cele două găleţi de cârnaţi în untură de-acum goale, sunt mărturie, la fel şi jamboanele (patru) care au stat pe rând atârnate în cuiul din bucătărie. Griji de iarnă, aşa că e bine să le lăsăm boalii şi să ne îndulcim cu găluştele astea fantastic de bune. Dar grijă şi ele îngraşă...
Găluşte dulci
Fiebe un gris cu lapte mai groşcior, îndulcit bine şi cu ceva vanilie în el. Şi înainte de a se răci, adaugă la o oală de un litru un sfert de kilogram de brânză dulce, câteva linguri de smântână şi bate bine compoziţia cu telul. Şi cât o laşi să se odihnească, pune într-o tigaie jumătate de pachet de unt de cel bun, o lingură de ulei de măsline şi aruncă acolo să se rumenească un sfert de kilogram de pesmet.
Şi să-l munceşti şi să îl întorci mereu cu lingura de lemn ca să nu se prindă, să nu se ardă, ci doar să se rumenească aşa precum coaja de castană în septembrie.
Şi când ai culoarea potrivită, amestecă pesmetul ăsta fierbinte cu zahăr, nişte nucă dată prin maşina de măcinat, mai un strop de scorţişoară şi iacată,  ai prezălul special al Bănăţeanului.
Acum nu îţi mai rămâne decât să rupi şi să formezi cu două linguri găluşte potrivit de mari din grişul acela cu lapte, să tăvăleşti găluştele prin prezălul fierbinte şi să le aşezi pe farfurie morman.
Deasupra, trage-i un toping fie de sirop dens de fructe, fie de dulceaţă, chiar şi frişca merge şi îndulceşte-te omule, că încă suntem în miez de iarnă şi afară duhul zăpezii îşi scutură barba albă şi face să danseze o neauă orbitoare.

2.05.2015

Peşte marinat- aperitiv pentru ţuică


Aţi ghicit măi copii, mă pregătesc pentru o ţuicăreală prima- întâi, cu niscaiva ortaci picaţi la vreme de seară, de la ţară străină şi fiindcă ţin la ei şi le-am pregătit o ţuică de patruzeci de ştricuri de la m-ama ei, m-am socotit că trebuie şi o gustare ca la ruşi, să meargă rachiu uns şi să nu te prindă de minţi şi să dea cu tine de vatră.
Aşa că am pus şi am încropit o marinată rapidă de macrou, peşte la îndemâna oricui, cu carne fină şi gust delicat. Nu mai zic despre, cum că, fiindcă, deoarece, pentru că, este iefte-iefte- iefteior numai bine pe potriva bugetului meu de iarnă. Dar hai să lăsăm poveştile şi să ne apucăm de treabă.
Vedeţi sus peştii decapitaţi, spintecaţi, curăţaţi, clătiţi în apă rece cu un strop de oţet, trei cepe şi un morcovior pentru puţină dulceaţă....


 Mirodenii simple, sare, piper, dafin, cimbru, boabe de coriandru şi un ardei iute uscat şi afumat...


 Vă întrebaţi de ce clătim peştele în apă cu oţet? Fiindcă astfel îndepărtăm cea mai mică urmă de mucus de pe carcasă, cât şi resturile de sânge în exces din interior...


Ceapa o tăiem solzişori şi morcovul aşijderea...


 Pestele  îmbucăţit rondele groase de două degete...


Punem legumele şi mirodeniile să clocotească un sfert de ceas în apă îndoită cu oţet...


 Adăugăm un pahar de vin roşu sec şi o linguriţă rasă de zahăr...


 Punem peştele într-o cratiţă cu fundul gros şi pereţii aşijderea...


 Turnăm marinata deasupra ca peştele să fie bine acoperit...


 Punem capac deasupra...


 Învelim totul în prosoape de bucătărie ca să năduşească timp de un ceas...


 Şi e gata de servit. 
Aroma se potriveşte lângă ţuică aşa cum se potrivesc iarna cu zăpada, primăvara cu floarea de cireş, vara cu harbuzul cu inimă roşie şi toamna cu razachia coaptă în vie.
La treabă, fabricaţi-vă şi voi o gustăreală rachiecească !!!




2.04.2015

Supă de nuntă

Am filmat ieri la Brebu Nou, o localitate germană de la poalele muntelui Semenic, în judeţul Caraş Severin.
Locul este unul fantastic, iar cabana unde am filmat este faimoasa EnduroMania, locul unde se întâlnesc motocicliştii nebuni care aleargă cu motoare puternice pe coclauri, prăpăstii şi hârtoape adânci cât iadul.
Aveţi aici câteva imagini din cabană,, dar subiectul meu de astăzi este o supă monumentală, de origine germană, pe care o am gătit-o ieri şi pe care s-a bătut lumnea ca la rezbel.
Şi vă dau reţeta:
SUPĂ DE NUNTĂ

Pune într-o oală încăpătoare o găină bătrână, călcată de cocoş fără număr, fără număr, o rădăcină babană de pătrunjel, două de păstârnac, o ceapă întregă, o linguriţă de boabe de piper şi trei foi de dafin. Şi nici un strop de sare că se tulbură frumuseţea de supă. Toarnă apă cât să acopere găina şi las-o să fiarbă domol cu capac două ceasuri, până cade toată carnea de pe oase.
Strecoară supa, carnea, poţi să f aci cu ea ce face Vera mai jos, ori să închipui un Fricasse ca pe Rin, şi mai pune să dea supa un clocot scurt potrivindu-i gustul din sare şi piper.
Între timp tu trebuie să faci câteva clătite după cum urmează:
300 de grame de făină albă cernută, 3 ouă, 300 de mililitri de lapte, un vârf de cuţit de sare, o lingură rasă de boia, o linguriţă cu vârf de oregano, o jumătate de linguriţă de piper.
Prăjeşti clătitele rumen, apoi le tai ca pe tagliatele şi ai un fel de tăiţei picanţi şi uşor crocanţi pentru supă.
Nu mai trebuie decât într-o farfurie fierbinte, foarte fierbinte, să spargi şi să aşezi cu grijă un ou crud, să presari pătrunjel şi o mână de fâşii de clătite. Deasupra toarnă încet supa clocotită, în aşa fel încât oul crud să prindă să se închege, mai stropeşte cu un praf de boia dulce şi gata. Supă de nuntă.
Eu am avut ieri şi o pungă de bureţi galbeni uscaţi, pe care i-am ţinut la umflat în apă caldă şi am adăugat la supa mea şi câte o mânuţă de ciuperci, lângă tăiţei. Rezultatul ?
Să dai pe spate frateeee....
Vă las acum să o spionaţi pe Vera, care se înfruptă hiduceşte !!!


 


EnduroMania gata de luat muntele în piept !!!