Unul dintre vizitatorii blogului mi-a solicitat să public reţeta de kimchi românesc, aşa cum am improvizat-o eu. Iată sumar dar cuprinzător ce am băgat eu în borcan:
Cumpără 4 verze de marime medie 1-1,5 kg. Taie-le în sferturi şi spală-le sub jet puternic de apă. Presară cu sare grunjoasă printre frunze şi prin toate locurile accesibile. Sarea are rolul de a înmuia.
Se lasă verzele bine presate într-un vas să "zacă" peste noapte.
Într-un lighean mare alcătuiţi o compoziţie din legume tocate fin la cuţit, alegând proporţia în funcţie de leguma preferată. Eu de exemplu am pus foarte mult gogoşar şi ţelină.
Deci tocaţi:
gogoşar, ardei gras, ardei kapia, rădăcină de ţelină, ridichi albe şi roşii, gulie, morcov, pătrunjel, castraveţi, roşii, ţelină verde, pătrunjel verde. Asezonaţi cu sare, piper râşnit şi piper boabe, boia de ardei dulce, boia de ardei iute, usturoi pisat, ghimbir, zeamă de lămâie.
Compoziţia aceasta trebuie să "zacă" şi ea peste noapte.
A doua zi, clătiţi varza î apă rece pentru a elimina excesul de sare, şi umpleţi sferturile printre frunze cu compoziţia tocată. Formaţi cu răbdare pachete, pe care le mai mânjiţi şi la exterior cu compoziţie şi le aşezaţi foarte îndesat într-un borcan. Ideal ar fi un vas de lut. Deasupra şi la urmă presăraţi toată compoziţa supt formă de capac. Legaţi cu ceolofan şi sfoară, daţi la rece şi înghiţiţi în sec 30 de zile ori chiar mai mult. Legumele vor fermenta, aromele obţinute sunt greu de imaginat, gustul este unul superior oricărei murături pe care am preparat-o eu vre-o dată. Mă doare sufletul că anul ăsta nu am făcut decât un borcan, anul viitor am să dau comandă să îmi facă un olar vase mari de lut de 20 de litri, pe care am să le ţin îngropate în pământ. Această reţetă este şi mai bună dacă folosiţi varza chinezească, dar costă scump şi nu ştiu dacă are rost. Secretul murăturii este pasta obţinută din fermentarea roşţiilor cu toate sorturile de ardei precum şi ginegerul şi lămâia care îi dau gustul inconfundabil.
Iată reţeta, aştept impresii.