7.06.2014

Ciorbiţă de năut

Hălăduind eu prin Spania cu de-ale bucătărelii (am făcut un curs de bucătărie de trei luni, apoi am lucrat la o firmă de catering colindând din fiestă în fiestă pe coasta Iberică de la Barcelona până la Malaga) am descoperit o legumă ciudată,  pe care spaniolii o folosesc aproape până la saturaţie, gătind-o în fel şi chip.
Boabele leguminoase crescute în teci, au înfăţişarea de bob de porumb dar cularea de fasole ţucără, iar gustul este o îmbinare între cele două, cu textură untoasă şi aromă de mediterana.
Garabanzos, aşa cum îi spun spaniolii, este banalul năut, de care pe vremea lui Ceauşescu eram sătui până peste cap, fiindcă fusese promovat de comerţul socialist, drept înlocuitorul de cafea universal.
Numeam cafeaua aceea nechezol şi circula un banc, cum că, dimineaţa la serviciu, jumătate dintre colegi aţipeau iar jumătate nechezau.
Ei, descoperind eu năutul gătit în Spania, m-am îndrăgostit de el şi a devenit pentru mine o mâncare mai preferată decât preferatele de până atunci.
Au spaniolii un fel de mâncare spectaculos gătit cu năut, numit Cocido, o supă despre care o să scriu o dată, fiindcă e zgomotoasă şi cu castaniete şi chitare în gust.
Ieri, trecând pe la Kaufland, am descoperit în sectorul legumelor unde îmi place să mă joc de-a cumpărătorul avizat,  o lădiţă cu năut uscat, în vrac. Arăta miraculos, ca în imagine şi costa doar nouă lei kilogramul, în comparaţie cu vecina ei de stand, fasolea pestriţă simandicoasă, care era preţăluită la treisprezece lei kila.
Contează şi banul, când ai pensie croită cu dramul ca mine, dar dincolo de asta năutul bate fasolea.
Parol mon cher !!!
Aşa că am luat un kilogram pe repede înainte şi acum, vă dau o reţetă simplă, pe încercate, ca să mă fudulesc domnilor, că uite ce bunătăţi mănânc eu dumineca.

Ciorbiţă de năut

- o jumătate de kilogram de năut pus peste noapte la înmuiat, precum fasolea uscată. Grijă, îşi triplează volumul, aşa că vas mare, apă multă.
- în oala minune, năutul fierbe în patruzeci de minute, în oală normală cu capac desupra, durează trei ceasuri bune, năutul ăsta e îndărătnic precum o spanioloaică ochioasă, care nu se lasă, nu se lasă...
- într-o tigaie, căleşte un morcov, o ceapă, un ardei, totul tăiat cubuleţe nici
- la final adaugă făşiuţe de costiţă afumată şi roşii date pe răzătoare
- adaugă două polonice zdravene din zeama în care a fiert năutul.
- potriveşte gustul cu sare, piper, cimbru şi foi de dafin.
- înăbuşe călitura până se omogenizează şi toate legumele sunt moi, iar costiţa străluceşte
- adaug-o în oală şi mai lasă să fiarbă toate dimpreună încă jumătate de ceas
- serveşte fierbinte, cu ţelină verde tocată fin deasupra şi coriandru
Am uitat să vă spun, nu faci nici o scofală dacă nu ai şi măcar o jumătate de litru de vin roşu, aspru, mojic, precum sângele de taur, ca să îl bei şpriţ după masă.
Şi o să te simţi spaniol .

Niciun comentariu: