Supa de verzituri

Destrăbălându-mă deunăzi cu de-ale porcului, am revenit astăzi la buna cuviinţă a postului, deşi animalul carnivor din mine se opune cu o îndârjire mai mult decât animalică. Dacă o fi şi o fi, am să îi dau neşte fleici pârpălite în tigaie, ori îi tai o felie groasă din jambonul atârnat în cui în cămara care, fie vorba între noi, a început să semene cu pustiul Gobi.

Nu din cauză că n-am burduşit-o eu cum se cuvine, dar am avut valuri succesive de oaspeţi şi toţi numai unul şi unul, mâncăi de talia mea.

Ăasta să fie paguba cea mai mare, are balta peşte şi cămara resurse, numai o dată să mă încordez şi gata, se umple de bunătăţi pustiul Gobi. Dar până atunci să revenim la cuvioşenia postului şi să vă învăţ despre o

SUPĂ DE URZICI CU LEURDĂ

O mâncare simplă, genială, cu iz de mică Italie, consistentă şi aducătoare de prospeţime în bucătărie.

Şi nu se face greu, deşi cere puţină migală, şi e şi ieftină dacă te-ai obosit să te duci tu personal la pădure să îţi culegi cele trebuincioase.

Dacă nu, scoate cardul din portofel şi târguieşte-ţi din piaţă verziturile de trebuinţă.

Spală şi stoarce bine o sarsana de urzici şi una de leurdă.

Urzicile clocoteşte-le separat cinci minute în apă fără nimic altceva şi stoarce-le de zeama pe care te       sfătuiesc să o opreşti ca să o bei în loc de apă de-a lungul unei zile întregi, ca să te umpli de vitamină, fier şi alte minerale trebuincioase năpârlirii de primăvară.

Ori te poţi clăti pe cap cu ea, după ce te-ai spălat, nici un şampon din lume nu e mai bun decât apa de urzici. O să ai plete mătăsoase, revigorate şi strălucitoare.

Acum mărunţeşte la cuţit un morcov, un păstârnac, o jumătate de ţelină şi o rădăcină de pătrunjel. Dar vezi să îţi iasă ca zarurile şi aruncă-le într-o oală cu câteva linguri de ulei ca să se călească. Tot acolo mai pune şi o tulpină de praz ori câteva cepe verzi, la fel mărunţite. Şi dacă s-au călit, adaugă cam trei litri de apă clocotită şi uun litru din zeama în care au fiert urzicile. Şi dacă ai adus fiertura la clocot şi boloboroseală,

 aruncă în ea după cinci minute leurda şi urzicile fierte o dată.

Zece minute să fiarbă oala şi adaugi pastele făinoase reduci puţin focul şi după cinci minute îl opreşti de tot. Pui capac şi laşi să năduşească fiertura un sfert de ceas ca să se îmbine toate gusturile şi să se umfle pastele.

Dacă eşti păgân şi nu ţii la post, poţi să pui în fiertură o dată cu macaroanele rondele de cârnat afumat, ori rondele de jambon, ca să aibe gust parşiv supa ta şi să te îmbie să haleşti trei castroane unul după altul. Am încercat să dreg supa şi cu câta smântână, dar parcă tot mai bun şi mai neaoş e gustul ei natur, simţi urzicile ţărance, leurda fată mare îmbujorată şi aroma de coconet a pastelor făinoase, la care îţi recomand să nu faci rabat să nu cumperi de cele proaste ci fusilli italieneşti cu ou care au şi ele aroma lor cu rol.

Şi iaca Primăvara sărbătorită cum se cuvine.

Şi burdihanele noastre aşijderea !