Duminica brează

Lăcrimează cerul de parcă ar boci, o ploaie ţârâită îmi astupă duminica şi mă simt cal breaz învârtindu-mă prin bucătărie.

Pe masă stă tolănit un crap de 7 kile, pe care l-am agonisit ieri din piaţă- ştiu că nu e dezlegare la peşte dar pofta e mare fraţilor iar ispita şi mai şi- şi m-a costat exact în cap o sută de lei, după ce am ostenit tocmindu-mă cu precupeaţa, o babă rea de gură şi de muscă, pe care am înduplecat-o numai folosindu-mi toate armele secrete.

Acum crapul, curăţat de solzi, spintecat şi cu ochiul brumat, aşteaptă să îm pun mintea cu el.

Şi mi- o voi pune, am să îl gătesc pre dânsul în două feluri, prefăcându-l într-un aperitiv care poate ţine loc şi de o cină uşoară şi un fel principal mai migălos, cu multe ingrediente, pe care acum între anotimpuri când încă nu s-a lăsat de iarnă şi nici nu s-a crăpat de primăvară, le scot de prin congelator pe unele iar pe altele le târguiesc de prin galantare, că tot a trebuit să mă duc la Profi să târguiesc una alta, oprindu- mă şi la o cafea cu prietenii, că doar duminica mă preumblu şi eu prin târg să mai aflu ce şi cum, să mă laud, să mă dau rotund şi să mă prefac a fi cal breaz.

Şi iaca- tă mai jos, vă dau şi vouă reţetele să vă dedulciţi:

CRAP RASOl

Într-un vas adânc  şi încăpător pune un  strat de legume rădăcinoase întregi (morcov, pătrunjel, păstârnac), doar curăţate de coajă, câteva tullpini de praz şi rondele groase de ceapă albă,  toarnă apă cât să cuprindă , adaugă sare, piper boabe, boabe de muştar, foaie de dafin şi dă-i la fiert un sfert de ceas.

Redu focul la minim, aşează peste legume peştele tăiat în bucăţi potrivite pentru o porţie, completează lichidul cu un pahar de vin alb sec, ori chiar două, pune capac peste oală , redu focul la minim şi lasă să fiarbă încet până carnea crapului începe să se desprindă de pe oase.

Trage oala la o parte şi lasă peştele să se răcească în zeama lui.

Se serveşte rece,  însoţit de sosuri potrivite (remoulad,  unt clarifiat frecat cu zeamă de lămâie, capere) având alături legumele fierte, reîncălzite în unt şi stropite cu mujdei de usturoi, ori scordolea.

Poate fi gătit în acest fel orice peşte mare cu carne albă sau roşie, dar mai ales somnul şi ştiuca.

GHIVECI DE CRAP

Căleşte pe rand în ulei mult următoarele legume, în proporţii egale: ceapă, praz, morcov, pătrunjel, păstârnac, varză albă. Legumele să fie tăiate egal în bucăţele cât sfârcul degetului şi asezonate doar cu sare.

Fierbe în apă cu sare mazăre, fasole verde, fasole uscată, apoi strecoară-le şi răceşte-le brusc în apă cu gheaţă.

Amestecă toate legumele într-o tavă încăpătoare, pune deasupra felile de crap bine curăţat, toarnă deasupra bullion proaspăt din roşii stoarse prin presă, adaugă foi de dafin şi boabe de piper şi dă-i tava la cuptor la foc moale, până începe să clocotească bulionul uşurel. Întoarce bucăţile de crap de pe o parte pe alta, şi mai lasă tava în cuptor  zece minute. Serveşte fierbinte cu piure de cartofi ori orez natur. Şi vin mânăstiresc, bineînţeles.