6.06.2014

Ciorbă de roşii

Începutul de vară a creat o bulversare de dumping a preţurilor din piaţa de legume. Îmbufnate şi scorţoase în hainele lor de vară, trufandalele stau pe mesele de piatră expuse neruşinat, trezind în mine pofte de sălbatic.
Trei lei castraveţii, şapte lei ardeiul gras, roşiile cu cinci şi cu patru lei după calibru, dovleceii un leu bucata, guliile mari cât doi pumni de ocnaş idem, ceapa verde, salata şi grinţaigurile cincizeci de bănuţi din ăia de alamă galbenă.
Şi iaca- tă, că mi-am făcut pofta la preţurile astea, încropind prima dată anul ăsta ciorba preferată a hămeselii mele de căpcăun:




CIORBA DE ROŞII CU CIOCĂNELE

Şi ca să vă împotmolesc la mantinelă, vă dau şi vouă reţeta asta luată împrumut de la oltenii din Mehedinţi şi ridicată la rangul de delicatesă. Că sunt sigur că o să puneţi oala pe foc şi o să vă căsniţi să vă iasă bună aşa cum îmi iese mie.
Am rumenit în ulei patru ciocănele de pui mai multe gâturi şi spinări de găină luate de la Market, asezonându-le cu sare, piper râşni şi frunzuliţe proaspete de cimbru.
Le-am scos să se odihnească pe un taler şi în uleiul rămas am adăugat o legătură de ceapă verde (numai bulbii mari albi) un ardei gras, o gulie şi două kilograme de roşii.
TOATE ACESTE LEGUME AU FOST DATE PE RĂZĂTOAREA CU OCHIURI MARI !!!
Şi a început o bolboroseală grozavă în oală şi am privegheat-o cu lingura de lemn că să nu se prindă, să nu se afume şi să se dinstuiască până am obţinut un păsat gros şi frumos mirositor.
Am adăugat din nou carnea, am umplut pe treisfert oala cu apă fierbinte, am adăugat dafin, piper boabe, o crenguţă de cimbru,  una de rozmarin şi câteva frunze de busuioc.
Focul moale, altfel roşiile se spumuiesc şi dau pe dinafară, fără capac şi fără să amestec, am lăsat ciorba un ceas să îşi facă de cap trăgând doar cu ochiul la ea.
Carnea s-a înmuiat, legumele s-au dizolvat şi împletit în arome, nu mi-a rămas decât să torn două căni de orez gata fiert  şi limpezit, să pun în castroanele de servit mult pătrunjel tocat şi să torn ciorba fierbinte peste. 
Nemţoaica a mâncat două castroane cu cinci ardei iuţi, eu m-am rezumat numai la castroane.
Da domnule ! Ce bine că s-a făcut vară în bucătăria mea !!!


Un comentariu:

Vio spunea...

Doamne, te stiam de la Tv si acum te-am vazut pe fb cu ciorba de rosii!
Asa o veselie in farfurie n-am mai vazut de la Anton Roman, limbaj nazdravan de copil la "oala cu jucarii" si mancare simpla "de acasa".
Fain blog !
Multumesc!