2.28.2013

Carne de cal

S-a făcut un pic de senin afară şi m-a şi trimis Nemţoaica să culeg urzici.
Las-o dracului mă muiere, am replicat eu cu năduf, ce atâtea buiezi, că o să mi se facă ochii verzi şi nu mă mai recunoaşte lumea pe sticlă.
Hai mai bine să gătim o halcă de carne de cal din ăla de i se zice pe englezeşte VITĂ şi gata !
Glumă, glumă, dar în anii 1996- 1998 am preparat în fiecare toamnă câte 50 de kilograme de pastramă din carne de cal.
Nu strâmbaţi din nas, e un adevărat rafinament.
Primeam carnea de la un abator autorizat din Ialomiţa, prepararea dura treizeci de zile şi când inauguram prima halcă, mi se umplea curtea de prieteni. Nici acum nu m-aş da de o parte dacă aş avea o bucată de muşchiuleţ să îl prepar în sânge, prima dată brezat la tigaie apoi înfăşurat în slănină şi copt în cuptor cu bere neagră şi mirodenii, ca la Budapesta.
Eh, Eh! Ce ştiţi voi,
Mâncatul ăsta nu-i atât de uşor...
Unii se vaită că li se bagă pe gât carne de cal, iar eu nu ştiu cum să îmi fac rost de două kilograme... măcar...

4 comentarii:

Marcel Iorga spunea...

Bai Coaneeeee baaaaaaa!
Pe vremuri mancam Salam de Sibiu ca pe o Delikatesa!!!
Ca era extraordinar de bun si se bateau nemtii si francezii pe el.
Oare stiau sau nu ca era facut din carne de iapă???

Gina spunea...

:))))

Daniela spunea...

Si aici e specialitate... cumpara soata (din pravaliile italiene) doar pentru mine citeva felii si le fac frumusel in tigaia de prajit cu foarte putin ulei, invirt repejor pe ambele parti si pap, cica sa nu mai fiu anemica... N-oi mai fi, dar ustura la portofel...

Catalin spunea...

Uico, primavara-i mama noastra :)))) http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/george-adam-sivu-golban-primavara-i-mama-noastra