8.06.2012

Găluşte cu prune altcumva

Vara asta s-a lipit de noi aşa cum se lipeşte asfaltul încins de tălpile adidaşilor la amiază. Ai impresia că păşeşti într-o smântână groasă şi te costă efortul paşilor prin caniculă nu în Euro, nu în Roni ci în calorii pierdute şi săruri minerale eliminate prin transpiraţie.
Eu unul mă simt obosit după un drum de jumătate de ceas prin oraş, ca după o expediţie prin Kalahari.
O fi şi bătrâneţea o fi şi sedentarismul, dar alung ipotezele astea şi dau vina numai pe arşiţa toridă.
Internetul, prietenul meu, mă învaţă să fac duşuri reci de trei ori pe zi să mă hrănesc uşor cu vegetale şi să beau minimum doi litri de lichid pe zi, evitând băuturile acide în folosul sucurilor naturale combinate, din legume şi fructe. Şi eu, băiat cuminte încerc să mă ţin de sfaturile internetului, dar egoistul meu de stomac mă împinge pe cărarea îngustă a poftelor şi iaca-tă că stau sub nucul din curte şi frig la grătarul minune BARBECOOCK, cărnuri grase cu must în fibra lor, coc legume pentru salate înecate în sos de smântână cu hrean şi lângă pun zeama rece a hameiului, adică bere cât încape.
Şi aşa, sunt robul a două moleşeli, una de la arşiţă şi una de la îmbuibare.
Dar vine seara cu răcoarea ei aproape izbăvitoare şi eu tot sub nuc, pârpălind porumb pe grătar, iar Nemţoaica vine cu o tavă mare de găluşte cu prune (trufandaua verii) însoţite de un sos de iaurt epocal. Şi ne prind ştirile de la ora zece înfulecând, cu radioul drept tovarăş şi ne cântă de pe Radio Timişoara belitul ăla simpatic şi neastâmpărat cu părul împletit şuviţe: "Eu vara nu dorm, nu am somn" şi fraţii mai parcă nici nu mai e aşa caniculă şi nici nu mai suntem toropiţi.
Numai că totuşi, melodia estivală mă trage la somn prin efect advers şi plec la culcare.
Dar nu uit să iau cu mine pe o farfurie un morman de găluşte ca să le am preventiv peste noapte.

GĂLUŞTE cu prune altcumva

Să faci aluatul după cum urmează.
Amestecă un sfert de litru de apă cu un sfert de litru de lapte degresat, două sute de grame de ulei şi pune oala să fiarbă la foc iute, dreasă cu o linguriţă de sare.
Când dă ea în clocot şi vrea laptele să se înfoaie, aruncă în oală 400 de grame de făină albă şi trage oala de pe foc. Bate maiaua asta puternic cu telul până se răceşte cam la şaizeci de grade şi atunci, pe rând, încorporează 6 ouă, unul câte unul până vei avea o cremă pufoasă, vârtoasă şi cu luciu, care se desprinde de pe oală.
Ei din aluatul ăsta răcit, faci petice cam de cincizeci de grame pe care le umpli cu prune.
Dar acum despre prune să îţi spun. Iei fiecare prună şi îi scoţi sâmburele cu grijă fără a rupe pruna în două. Şi tu ştii desigur că ai nevoie de prune bine coapte din soiul acela special care se desface rupt între degete de unul singur şi lasă miezul zemos la vedere cu aromă de împarfumată vară.
Şi acel miez în interiorul său, stropeşte-l cu un praf de zahăr pudră amestecat cu scorţişoară, apoi pune acolo un sâmbure de migdală ori de nucă şi închide pruna la loc.
Şi aceste prune le înveleşti în petecul de aluat şi formezi găluşte puţin mai mari decît mingea de tenis iar apoi le pui să fiarbă în apă cu sare şi cu nişte seminţe de vanilie înăuntru. Când se ridică găluşca la suprafaţă, e semn că s-a fiert până în inima ei, aşa că o scoţi grijuliu cu paleta să nu crape şi umedă cum e, o tăvăleşti prin prezăl.
Dacă nu ştii cum se face prezălul, te învăţ că nu mă costă nimica.
Pui în tigaie un sfert de pachet de unt, cinci linguri de ulei şi când începe să sfârâie tigaia, dă-i să prăjească până se rumeneşte, un sfert de kilogram de gris. Şi amestecă mereu cu lingura de lemn, prezălul e înşelător, şi se face un rumeguş maroniu, cu miros îmbătător.
Trage-l de pe foc, adaugă în el o ceşcuţă de seminţe de susan prăjit, o linguriţă de scorţişoară pudră şi un sfert de kilogram de zahăr. Iaca- tă prezelul prin care tăvăleşti găluştele şi le laşi apoi fierbinţi să aştepte sosul.
Şi acum sosul, care nu e greu, dar cere şi el timp.
Bate un pahar de iaurt, cu un sfert de pahar de zahăr pudră (ca să se încorporeze mai repede), coaja rasă de la o lămâie şi un strop de esenţă de rom. Adaugă un gălbenuş crud frecat cu puţină sare şi trei linguri de smântână dulce. Şi sosul ăsta poate primi în masa lui şi bucăţele de fructe de sezon, zmeure strivite ori mure, felioare ca hârtia de kiwi ori pepene galben ras.
Şi pune-l lângă găluşte, mai aşează acolo o cupă de îîngheţată de vanilie ori de fructe de pădure (Nemţoaica pune fistic) şi iaca-tă ai nu doar un desert, ci un regal în totă legea lui.
Şi dă-o în colo de arşiţă, mâncarea asta te face să nu o mai bagi în seamă.

5 comentarii:

Anonim spunea...

multumesc,uico, dar serie-ne rogu-te si ceva --sa slabim. daca in tinerete eram o slabanoaga --si mincam mai mult,ca acum --acum sint o grasa si nici O DIETA --nu da rezultate favorabile asa cum as vrea .danke!

Uica Mihai spunea...

Draga mea Anonimă
În ceea ce priveşte o cură de slăbire, există o cale logică.
Să dai afară din organism mai multe calorii decât consumi.
Ai la acest link un tabel cu caloriile conţinute de diverse alimente http://calorii.oneden.com/
iar aici un tabel cu care poţi calcula câte calorii consumi prin efort http://calorii.oneden.com/calorii-consumate.html
Nu îţi rămâne să îţi coordonezi mesele consumate şi efortul fizic făcut, în funcţie de timpul pe care îl ai la dispoziţie şi de cât de îngrijorată eşti de greutatea ta.
Poţi să mănânci aliment4e care să âţi aducă 3000 de calorii în corp fără probleme, dacă te încumeţi să faci acel efort cre să le şi elimine. Nu mai spun că asta contribuie la o sănătate totală a organismului. Dar mai am nişte recomandări:
Fă baie de abur cât mai des.
Consumă fructe cât mai multe.
Mergi zilnic pe jos în pas gimnastic măcar un ceas.
Fă în fiecare dimineaţă un sfert de oră de gimastică. Eu de exemplu fac Zumba dar pe muzică populară iar zilnic lucrez un ceas în grădină la greu. Aşa cu toate că mănânc enorm mă păstrez la greutate constantă de 80 de kilograme la 1, 78 înălţime.
Dacă aş slăbi mai mult, Nemţoaica m-ar bănui că mi-am găsit o drăguţă.
Succes şi de mâine o să public reţete hipocalorice pentru slăbire.

Lubita Iancu spunea...

Ce mult imi plac galustele cu prune!!
ce mult imi place tot ce faci tu!!
Felicitari si cred ca voi face si eu aceste galuste!!
o saptamana usoara si cu sanatate!!

Aurica spunea...

o reteta dulce, savuroasa si minunata care aduce aminte de copilarie cand ne facea mama acest deliciu unic si excelent si ne facea sa ne limgem pe degete dupa ce degustam cate o galusca cu pruna in interior :)

Unknown spunea...

O reteta extraordinara .