Pui herculean

L-aţi văzut vreo dată pe Hercules gătind?
Dacă nu aveţi acum prilejul urmărind link-ul:
http://www.youtube.com/user/uicamihai#p/u/15/1L0Hyqyu4F0
a fost o emisiune tare dificilă a trebuit să fac tot felul de chestii inedite, şi chiar la mijlocul gătitului a început ploaia.
Până la urmă închinându-mă zeilor şi cu sprijin pământean m-am retras supt acoperişul unei terase şi am încropit o prânzo-cină care m-a uns pe suflet, fiindcă acest fel de mâncare este în sinea lui memorabil.
Este vorba despre un PUI UMPLUT PE SUPT PIELE.
Procedura de preparare nu e sofisticată, pot spune că e oarecum barbară, dar trebuie să fii răbdător pe grătar şi să priveghezi puiul minută de minută ca să iasă perfect.
Acum, fie vorba între noi, nu îl prea văd eu pe Hercule gătitnd aşa ceva ci mai degrabă pe una din bacantele cu care se încingea el la chef.
De chef am avut şi eu parte, dacă priviţi cu atenţie o să vedeţi că sunt uşor afumat (dor uşor) şi uneori mi se limbă plimba-n gură, dar reţeta mi-a ieşit impecabil şi am avut parte de laude.
În consecinţă hai săî vă învăţ cum se prepară, nu e o muncă herculeană, dar gustul este unul de-a dreptul eroic şi mitologic.
Mai întâi avem nevoie de un pui dolofan, fraged, cu pielea galbenă ca într-o pictură renascentistă. Vă recomand să cumpăraţi unul de la AGRICOLA BACĂU aşa cum fac şi eu, pui românesc cu gust neaoş. Aflaţi mai multe aici :
http://www.creatordepofta.ro/
Acum urmează partea cea mai grea, trebuie folosindu-vă numai de degete plecând de la gât, să desprindeţi uşurel pielea puiului fără să o îndepărtaţi, încercând să nu o rupeţi, zdrenţuiţi ori alt ceva primejdios. Cea mai delicată porţiune este cea de la încheietura pulpelor, nu ezitaţi să lucraţi mai încet, nu vă grăbeşte nimeni, important este să reuşiţi să transformaţi puiul într-un bunzunar încăpător.
Şi apoi să pregătiţi o tocătură din ficat de pui doar puţin tras la tigaie (tot de la AGRICOLA) ouă fierte, ridichi albe rase fin, măsline, lămâi mârunţite cu tot cu coajă iar mirodeniile pe care le veţi folosii vor fi mediteraneene: oregano, frunze de dafin (laur) tocate mărunt, sare şi piper alb. Iar puiul vine umplut mai întâi pe supt piele încercând să dăm omogenitate tocăturii iar puiul să aibe o formă cât de cât aspectoasă. Dar să nu uitaţi să intercalaţi tocătura cu unt din belşug, care va frăgezi totul, precum şi să umpleţi puiul şi pe dinăuntru. Legaţi la urmă de tot puiul cu sfoară de cânepă înmuiată în vin şi nu vă mai rămâne decât să îl frigeţi pe grătar.
Focul trebuie să fie moderat iar puiul mereu întors până se înmoaie carnea sa. O să vedeţi că untul topit o să înceapă să curgă făcând jăratecul să arunce flăcări precum Hidra din Lerna şi de aceea e musai să staţi lângă foc cu prăfturiţa cu apă şi să stropiţi grătarul.
Frigerea durează cam un ceas, iar puiul va prinde coajă rumenă cu glazură de unt şi aromă de dafin neaşteptată. Vă recomand lângă el salată verde şi vin grecesc, dar merge şi unul de-al nostru din viile de la Segarcea cu aromă de piersic înflorit în sângele lui.
Dacă vă încumetaţi să frigeţi aşa un pui, jos pălăria, sunteţi din categoria semizei.
Şi aştept comentarii pe locul de întâlnire a mâncăilor de pui :
http://www.facebook.com/pages/Creator-de-Pofta/121523801241383
Şi nu uitaţi, trimiteţi poze şi la adresa de mai sus şi la Uica pe blog.