12.08.2011

Dovleac copt

Din copilăria mea petrecută la gura cuptorului vine o mâncare dulce, despre care mi-am amintit într-o dimineaţă înfrigurată. Eram în Piaţa Operei din Timişoara, la taraba mea cu cazan de cinci sute de litri şi am văzut o doamnă înfofolită în blănuri purtând în palmă ca pe o bijuterie, o felie de dovleac copt. Era prea copt, dovleacul ei, cu giingii arse de flacără şi miezul înegrit. Dar mirosea aşa frumos a blândeţe şi a dragoste, că am închis ochii şi pe dată m-am făcut copil. Eram la mine în cuină, cu Taica şi focul ardea molcom în cuptor. Puse pe o tavă neagră şi veche se coceau felii de ludaie (aşa spunem noi dovleacului copt) iar în ceaunelul cel mic fierbea o mămăligă cu aburul ei. Şî Taica scotea felii de dovleac coapte, le cutăţa de coji şi cojiţe şi la amesteca în mămăliga turnând deasupra şi lapte. Mâncam cu lingura direct din ceaunel şi îmi opăream de poftă cerul gurii şi limba, iar Taica mă privea trăgând din dohan şi îi rîndeau ochii de plăcere.
Şi pe loc mi-a venit mie să fac acolo în piaţa operei un fel de mâncare din dovleac copt, şi parcă am văzut ca într-un film reţeta în dosul pleoapelor şi aş ştiut cum trebuie să fac. Şi iaca-tă, vă învăţ şi pe voi.
Luaţi un dovleac turcesc, tăiaţi-l în felii curăţaţi-l de coajă, ungeţi-l cu unt şi daţi-l la cuptor. Grijă mare să nu prindă crustă de ars, să fie doar moale dar nu foarte fiindcă mai vine gătit încă o dată şi miezul portocaliu să semene cu o flacără. Acest dovleac, încă fierbinte vine tăiat cuburi cam de mărimea unei nuci dolofane şi se lasă să se răcească pe o tipsie.
Acum puneţi o tigaie pe flacără iute şi turnaţi în ea un polonic de lapte. Apoi o lingură de zahăr, un sfert de linguriţă de scorţişoară şi doar un praf de nucuşoară rasă. Şi aruncaţi în acel lapte care dă în clcocot maroniu, două polonice de dovleac copt. Amestecaţi să înceapă să se formeze un sos şi puneţi şi un pumn zdravăn de fulgi de porumb. Mai turnaţi şi o lingură de miere şi o lingură de smântână şi dulcele e gata.
Dar ca să fie deplin, presăraţi într-o farfurie adâncă o mână de biscuiţi sfărâmaţi şi turnaţi ce aveţi în tigaie peste. Dacă aveţi rom prin casă, stropiţi pe deasupra şi luaţi lingura cea mare.
Ceva simplu, copilăresc, dar aşa bun că nu vă saturaţi.

3 comentarii:

pansy spunea...

asta-i ceva foarte inovativ,ca sa zic asa!si sigur delicios !

maria elena spunea...

Pai dovleacul asta este deja o specialitate, asa gatit.

Catalin spunea...

Mi-a iesit si mie! Buna, simpla pt novici :) Multumesc! PS: am folosit ustensila aia de facut cartofi piure pt dovleacul din lapte