Dietă a la Uica

Astăzi aveam programată o filmare în aer liber. Trebuia să mergem la o baltă din judeţul Timiş, în apropiere de Hitiaş şi să tăiem stuf cu secera, pentru a ne încropi o colibă, apoi să facem un foc pe malul canalului Ferdinand şi să frigem un pui umplut cu cartofi în ţest.

Dar a dat Dumnezeu cu o ploaie măruntă şi ţârâitoare peste noi şi stuful a rămas singur- singurel la locul lui. Iar noi, doar cu gustul înşelător al unui pui rumen supt limbă. Alternativa  a fost să încropim o filmare in interior, în bucătăria de la mine de acasă. Doamne, că ce m-aş fi bucurat să fi zburdat prin stuf şi păpuriş şi să stau numai un sfert de ceas cu picioarele în apa Timişului, ca să mă spăl de iarnă definitiv.

Dar dacă nu-i, nu-i!

Şi căutându-mi eu un subiect de emisiune pe net, am dat peste un site care îmi prezenta cu litere vişinii pe ecran, aşa numita „Dietă Daneză”

Cică în treisprezece zile, urmând cu sfinţenie prescripţia daneză, poţi să dai jos douăzeci de kilograme. Adică să redevii om normal. Eu ştiu ce înseamnă asta, pentru că acum un an şi, cântaream o sută şi treizeci de kilograme. Acum mai am doar optzecişişapte. Spectaculos nu?

Nu vă buluciţi să îmi puneţi întrebări, nu am urmat dieta daneză, pur şi simplu m-au pus doctorii la un regim de un an numai cu cartofi, sucuri de legume şi carne fiartă de pui. Am mâncat atâtea banane că nu mai vreau să le văd în faţa ochilor în viaţa mea.

Curios cum sunt din fire, am luat „Dieta Daneză” la puricat, aşa de pamplezir şi am constatat că e foarte costisitoare. Adică dacă vrei să slăbeşti, îţi trebuie mai mulţi bani decât dacă vrei să te îngraşi.

Zilnic ouă proaspete, legume proaspete, carne de vită (arde la buzunar) peşte alb, fructe scumpe.

Şi nimeni nu îţi garantează că după treisprezece zile de chin, o să fi şlang ori şlangă ca un balerin- balerină.

Dimpotrivă, cred că o să te îngraşi de nervi, la sfârşitul dietei observând cum că pe cântar nu s-a întâmplat nimic deosebit.

Şi atunci vă recomand eu dieta mea, care e mai ieftină, mai ales primăvara şi nu conţine elemente de pericol social. Adică nu o să îţi vină să spargi monitorul la sfârşitul zilei.

Şi iaca dieta de la Uica:

Pasul întâi: trei ore de mers pe picoare zilnic, dacă e posibil în natură. Fără să vă aşezaţi, fără să faceţi pauze strategice considerând că e suficient să staţi la pândă supt un tei ori stejar.

Pasul doi: înlocuiţi timp de două săptămâni pâinea cu mămăligă. O să vi se amplifice trăsăturile răzăşeşti şi veţi înţelege de ce s-a pornit răscoala la o nouăsuteşapte

Pasul trei:

Fierbeţi o oală de urzici şi mâncaţi din ea două zile la rând de trei ori pe zi.

Când e gata oala, fierbeţi una de măcrişi şi idem două zile.

Urmează o oală de ştevie.

Apoi una de drăgăvei.

Ultima de leurdă.

Pasul patru: renunţaţi la cafea şi beţi în locul ei numai zeama în care aţi opărit urzicile. Ceai cu iz de fier, care curăţă măruntaiele şi sângele.

Pasul cinci: veţi constata că aţi făcut nişte economii substanţiale la coşniţă, care vă permit să cumpăraţi miel de paşte în aşa fel încât să puneţi kilogramele pierdute la loc.

În tot cazul, dieta mea nu e periculoasă. Şi dacă nu te face şlang măcar o să ai la urmă ochii verzi.

Numai că după aceea, nu o să mai puteţi vedea urzici, drăgăvei şi leurdă în faţa ochilor.