12.25.2010

LA MASĂ CU MOŞ CRĂCIUN

Mi-a intrat azi noapte Mosul în casă pe furiş, dar cum n-a socotit bine, a greşit hornul şi a ajuns în bucătărie. L-am găsit cotrobăind prin oale şi chelfăind cele bucate. Avea barba unsa de seul  dulce al fripturilor şi fărâme de cozonac în caierul ăla alb ca neaua.Tocmai incerca să dosească sub rubaşca lui roşie ca focul, o halcă de purcel copt in ţest, dar când m-a văzut încruntat şi cu privirea de pedepsitor, s-a ruşinat şi a pus-o la loc.
Mie mi-a urcat sângele la cap, fiindcă nu îmi place de loc să îmi dea iama străinii prin mâncare, dar m-am liniştit tot la fel de repede. Era doar Moş Crăciun şi trebuia să mă port cuvincios.
-Ce faci aici? l-am întrebat respirând adânc.
- Mi s-a făcut foame, a murmurat el stânjenit, şi în plus miroseşte aşa de bun la tine in bucătărie...
Vorbea stâlcit româneşte, cu un pronunţat accent nordic. Suedez, norvegian ori lapon. Rostea r-urile ca pe nişte bile cu chlinchet iar vocalele deschise îi suna parcă de supt limbă.
-Pe unde mă duc, a continuat el,mă aşteaptă cu fursecuri, biscuiţi, turtă dulce şi lapte cald. Nimic consistent, doar fărâmiturile alea dulci. Şi ce crezi tu, că o siluetă ca asta cu aşa ceva se ţine?
Şi s-a întors demonstrativ din profil. Într-adevăr avea o burtă pe cinste. Rotunjoară şi cu farmec.
-În orice caz, îmi cer iertare şi pro...
-Auzi, am păşit eu hotărât spre el, omului când îi este foame, trebuie să mănânce. Indiferent dacă îl cheamă Hans, Gheorghe sau Moş Crăciun. Ia aşează-te pe scaunul ăla şi să aştern  masa, că parcă am început să am şi eu şoricei în stomac. Dar mai întîi să bem câte o ţuică. Ia uite ce galbenă e, ca mierea. Asta-i răchie adevărată de caise, trasă de două ori prin cazan şi ţinută în butoi de dud. Şi ca să meargă bine ţuica, avem aici de-ale porcului: caltaboş fraged ca roua, sângerete ţâfnos bine piperat, nişte tobă simandicoasă cu pecie şi ia mai gustă din piftia asta de curcan, că e proaspătă, aseară am închegat-o. Ciorba e fierbinte, e o zeamă de pus pe masa împăratului, fiartă din pipote şi inimi de pasăre, dreasă cu orez şi rădăcină de ţelină, acrită cu zeamă de varză limpede şi pruftuluită cu cârnaţi afumaţi şi cap de porc proaspăt. Sarmalele astea micuţe cât oul de porumbel, le face nevastă-mea aşa, cât să-ţi încapă câte două în lingură, mânănci douăzeci şi ăla te cheamă. Iar purcelul la ţest să şrii că e copt îndelung, cu gutui, mere şi boabe de strugure, e fraged şi dulce parcă-i miere şi fagure. Şi uite aici cartofi umpluţi cu brânză dulce şi mărar, salată de varză acră cu ulei de dovleac, mai am şi gogonelele astea murate dimpreună cu sfeclă roşie, uite şi un harbuz marinat, ardei umpluţi cu varză şi inimă de conopidă de la butoi. Desert nu îţi mai dau, că ai zis că eşti sătul de turtele alea dulci, dar dacă te încumeţi, uite în cuptor trei feluri de cozonaci: cu nucă, cu mac şi cu rahat. Mai am şi un tort de ciocolată, dar de ăla nu ne atingem, că ne bate muierea pe amândoi cu lingura de lemn.
Şi moşul mă asculta cu ochii beliţi cât cepele în timp ce eu aşezam bucatele la îndemână gospodăreşte. Şi ne-am aşezat şi am mâncat amândoi ca sparţii.
Ăsta da Crăciun.
A plcat spre dimineaţă, cam împleticit şi pe două cărări, că s-a împrietenit aşa bine cu ţuica aia galbenă că parcă se cunoşteau de o viaţă. S-a urcat în sania pe care o parcase în grădină sub meri şi mi-a făcut semn.
-Tare bine m-am simţit. Niciodată n-a fost mai frumoasă noaptea de crăciun. Ho!ho!ho!
Şi a ţâşnit ca o rachetă spre cer.
-Moşule, moşule, mi-am adus eu aminte şi am strigat după el, şi cadoul meu?
- Lasă, la anul îţi aduc două. Vezi la vară să mai faci un butoiaş de rachiu, că eu o să aduc Aquavit şi pastramă de ren. Crăciun fericiiiit...ho...ho...ho...

4 comentarii:

Claudia-Maria spunea...

si io asi fi dorit sa fiu la masa cu voi,la asa bunatatiii.....cui ii mai trebuia cadou ?! Craciun Fericit Uico!

Anonim spunea...

Craciun fericit ! Mariana Baderca

Nicole spunea...

Craciun linistit!

Sara & Miki spunea...

Craciun fericit!