1.17.2015

Duminica poetului

Am petrecut Revelionul sârbesc la Moldova Veche, pe malul Dunării şi dincolo de cheful memorabil cu pahare şi farfurii sparte, am picat în transa melancolică a poeziei. Dunărea, ca o fecioară despletită, cu cosiţe de argint strecurat, m-a luat în braţe şi am rămas aşa în braţele ei.
Aşa că mi-am făcut un week- end poetic, stau şi recitesc Eminescu, Radu Gyr, Argezi, Spiridon Popescu şi mai ales arhivele de pe Facebook al prietenului meu Steva Pantelici, dus de puţin timp la Cenaclul de Poezie din cer.
Nemţoaica e de rând la gătit, o să încropească ea ceva bun, că doar e soţie de bucătar, aşa că o să rămân în fotoliu cu cărţile alături.
Nu mă pot obişnui cu lecturile de pe tabletă, dacă nu siimt foaia şi scoarţa între degete, e ca şi cum n-aş fi.
Mă simt un asterisc în lumea cibernetică ori pur şi simplu notă de subsol.
.....................................
Am făcut o pauză de vizită la bucătărie, ca să văd ce planificare culinărească a făcut Nemţoaica, fiindcă, nu-i aşa? poezia trece prin stomac.
Şi iaca mă dezic un momentan micuţ de lecturi ca să vă prezentez meniul nostru, şi el, apoape poetic.
Iar dacă vreţi să aflaţi cum m-am petrecut la Revelionul sârbesc, iaca-tă aici o arhivă a spartului de pahare (dimineaţa la ora trei căutam un pahar din care să beau răchie şi pahare ioc, iar sarmalele le-am mâncat ca pe seminţe, cu trei degete făcute furculiţă) .

Şi acum meniul duminical al nemţoaicei:

Ciorbă vitaminizantă pentru cheflii

Dă-i pe răzătoarea cu găuri mari trei morcovi, două rădăcini de pătrunjel, un păstârnac şi trei cepe mari  cât pumnul sârbului.
Căleşte-le cu o lingură de untură într-o oală de opt litri. 
Adaugă o coastă de porc (ştiţi voi garful cu os dulce) îmbucăţită, acoperă cu apă (cam doi litri) şi trage-i doar un clocot scurt.
Adaugă acum o varză acră babană tăiată în felii groase de două degete, cinci cartofi mari, întregi şi completează cu trei litri de apă şi doi litri de zeamă de varză care a fost clocotită o dată şi limpezită.
Dă-i focul încet, pune capac pe oală şi uită de ea un ceas de minute.
La sfârşit, adaugă câţiva cârnaţi scoşi din untură, bate o cană de smântână cu o lingură de hrean ras şi toarnă în oală. Tot acolo să pui doi ardei iuţi mărunţiţi şi o mână de leuştean tocat. 
Gata, zama, dar dacă nu ai mămăligă fierbinte la ea, mai bine să o arunci în gârlă la peşti.

Carne la frisoare cu garnitură nemţească

Alege bucăţi de carne din căzături, adică de la fasonarea porcului (ştiţi voi CPL) pudrează-le cu sare, piper, boia dulce, cimbru şi frământă-le bine cu mâna.
Apoi aşează-le în straturi într-o cratiţă de tuci (asta e frisoarea) toarnă o cană de apă, una de vin alb sec, o linguriţă de miere şi mai o linguriţă de boabe de piper. Pune capac pe frisoare şi las-o la foc moale să dămfuiască, mai amestecând din când în când. Şi când scade apa de tot şi ai grăsime dulce în frisoare, amestecă bine cu lingura de lemn să ai bucăţi rumenite uşurel, apoi pune în farfurie mormanul ruginiu de carne lângă alt morman de garnitură...
Pfui, ce cap sec de poet, am uitat să vă învăţ garnitura:
Frământă două sute de grame de făină cu două ouă şi o lingură de ulei, mai adaugă apă minerală (sîc!!! la noi la Buziaş curge din pământ) ca să îţi iasă un aluat de găluşte pe care să le fierbi în apă cu sare, apoi să le strecori să le limpezeşti cu apă rece.
Mai adaugă câţiva cartofi fierţi în coajă în apă cu sare şi chimion, pe care să îi cureţi şi să îi tai în cubuleţe.
Şi acum mai fă rost de o frisoare, pune să se călească în ea un morman de ceapă tăiată solzişori (neapărat în untură multă), înăbuş- o cu apă fierbinte până se înmoaie şi prinde rugină, drege-o cu sare, piper şi o foaie de dafin, adaugă cartofii şi găluştele, mai trage-le puţin să se îmbibe de grăsime şi pune-le morman lângă carne.
Nu te mai învăţ că îţi trebuie murături, asta se înţelege de la sine şi răchie zdravănă ca să combată cu grăsimea aia de care tot îţi vorbesc.
Şi iaca, aveţi şi voi o duminică poetică

3 comentarii:

Mihaela spunea...

Buna seara! Poate ma ajutati cu o parere. Otetul ala bun in care s-au aflat gogosarii de prin toamna poate fi refolosit? De exemplu la macrou marinat?

Uica Mihai spunea...

Mihaela. Eu unul folosesc oţetul de la gogoşari pentru marinarea cărnurilor cu textură grea, la asezonat maioneze, ori pentru hreanul ras. Nu văd de ce nu ar putea fi folosit ponderat şi pentru marinarea peştelui. Încearcă şi dă-mi de ştire şi mie.

Mihaela spunea...

Da,se poate folosi otetul de la gogosari, am pus si putin proaspat, fiert si racit si am pregatit o bunatate de macrou marinat. Dupa 5 zile de zacut in frigi, e gata de bagat la ghiozdanel.