Trufaş şi fără pic de minte, mi-a înflorit în grădină caisul cel bătrân, grăbit să arate tuturor că încă mai are snagă şi vână.
De peste răzor, îl priveşte mirat corcoduşul. Crengile lui încă au umflături mici verzulii şi nu s-a hotărât să explodeze în alb.
E încă puiuţ şi se teme să nu îl mai prindă un ger şi un îngheţ.
Dar sunt sigur că în două -trei zile o să îşi prindă coraje şi îşi va da şi el drumul.
Îmi aduc aminte de versurile domnului Topârceanu:
Un zarzăr mic în mijlocul gradinii
Şi risipit crenguţele ca spini
Te teamă să nu-i cadă la picioare
Din creştet vălul străveziu de floare
Că s-a trezit aşa de dimineaţă
Cu plete albe şi se poate spune
Că-i pentru prima dată-n viaţă
Când i se-ntâmplă asemenea minune.
Mirabile versuri şi chiar dacă afară plouă crâncen şi şfichiuie un vânt rece, m-a trimis Nemţoaica în grădină să îi agonisesc verdeţuri pentru gătit. Pătrunjel şi ţelină, că le-am ţinut acoperite peste iarnă cu paie şi cu pânză de cort şi acum sunt vii şi semeţe şi ne îndestulează cu prospeţimea lor.
Şi am mai cules de supt pruni o coşniţă întreagă de urzici ude, să le fac un fel de musacauă cu orez la care vă dau şi vouă reţeta:
Fierbe să se umfle bine o cană vârfuită de orez, în trei căni de apă cu sare şi un strop de zeamă de lămâie, apoi scurs bine şi spălat, amestecă-l într-o tigaie unde ai călit o cepă mare tăiată fin de tot, cu ulei , sare, piper şi nucuşoară rasă, mai adaugă două mâini de ciuperci feliate şi lasă totul să se odihnească.
Urzicile, cât mai multe, bine spălate, să le opăreşti cu apă clocotită şi să le laşi să zacă sub capac să se înmoaie.
Apoi le scurgi, le toci pe cârpătorul de lemn şi într-o tavă unsă, pui un strat de urzici, unul de orez şi acoperi iarăşi cu urzici. Dai la cuptor la 170 de grade o jumătate de ceas, iar la urmă mai faci un obraz de sos alb (făină albă călită în ulei, stinsă cu supă de legume şi asezonată cu mirodenii) şi dai încă o dată tava în cuptorul cu 200 de grade de astă dată , să se gratineze musacaua asta falsă.
Iaca, ai o mâncare şi de post şi de primăvară şi când te înfrupţi adu-ţi aminte de Domnul Topârceanu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu